|
CAPITOLO XII° Riflessioni e meditazioni Versi liberi in vernacolo siracusano parlato |
|
MATINATA DI RISUREZIONI Comu m’arruspigghiai ‘sta matina u cori mi si fici ranni ranni Na vuci nnica nnica mi rissi chianu chianu Fa fa fa do do do Do re mi fa sol la si do Do mi fa Re Suli si do Rugnu e mi fa Re Si fazzu Sulu se fazzu ‘n festa i manu si movunu co cuori Rugnu e mi fa Suli Suli sugnu Sulu si rugnu sugnu Ma se nu’ sugnu chi rugnu?
SVEGLIA A NIAUTRI Trinacria susiti Num viri ca tutti ti pistunu ? Susiti Isatilli ‘ssi rinocchia Unn’ iè u curaggiu anticu ri l’omini to? Quantu ancora a soffriri pi viriri luci? Nenti nenti co sangu s’annacquò ca panza china ri tanti? Quann’ è c’arriva u tezzu jonnu? Quantu voti a moriri? A vò luvari ‘ssa crozza i ‘ssu cantuni? Stennili ‘ssi frazza ma pi pigghiaritilla! U sai ca u saziu nu’ criri o riunu? U beddu mari tu vinnisti pi soddi pi bisognu ti vinnisti l’anuri co cimentu cangiasti ‘a terra mancu aceddi cantunu chiù Isili si rinocchia! Riodditi co Suli spunta macari pi tia Isili s’occhi a cu ti Criò Iddu ti runa a fozza ma u restu mettaccillu tu Nu’ mannari chiù se voi vai Senti ‘u vespru sona pi tia!
PI CU S’AVISSA SCURDATU
Sbrurusi saputeddi cu finali baddusi tantu fu rittu ma nun tuttu fu scrittu Fu duru u dopu guerra pe figghi ri sta terra ccà nun c’era pani ie travagghiu inveci mancu Tanti nun c’erunu o forsi su scuddaru cu rummeva e cu sunnava scriveru pi sintutu riri ciumi ri ‘nchiostru ie libbra chini chini Se scrivu iù ca cc'eru chi dannu pozzu fari? Pi cu nu nnu sapissi nascii ‘nto scogghiu quannu ORTIGIA nun gnera Siculi ierunu i me avi picchì grecu nun mi sentu pi natura Scola ni vosi picca e nenti tanta quanta mi bastò u restu mi vinni ra famigghia ca nuddu diligò pa dducazioni Netta cutta tutta saggizza cuntata mi fu pi tutta a vita Virità sempri si rici di nnicu mi fu drittu nun sempri si po diri chiddu ca piaci Idda iè assoluta nun po ssiri rilativa st’ultima nto casu iè diplomazia Accademici nun cci nne ‘nta ma famigghia onestà ie anuri l'unicu blasuni Nenti m’aspettu ri stu cuntu ca paroli pessi Se a facci fu fatta pi taliari avanti a aviri a so ragiuni vutarisi rarreri a riuddari iè cosa salutari se sebbi a caminari Futtunatu fui r’aviri pattri ie mattri chissi scappi rossi illetteratu iddu ma ciriveddu finu campagnolu Sarta bona idda eredi ri Maricchia pi ranni futtuna a megghiu travagghiatura fina Nta sta pruvincia “babba” ‘i reuli cuntavunu ranni ie picciriddi canuscevumu i valuri Picciriddi crisciuti troppu prestu a Mirabella ie a Santa Cruci ni raumu vuci Scola fu a strata prima ie doppu guerra tra AM liri ie soddi fora cursu O taliu ie a spidduta currevumu sbannuti pirocchia p’amici ie cimici affamati Ranni fu a gioia po bbroru i peri i Voi Pani ie acqua pazza fu a vera sustanza grazi a idda sugnu ca biniriciu ssi ionna U.M.B.A., U.N.R.A. ie tessiri u pani fu picca rascannini a panza pinzannu a sustanza .Cc’è cu va n KENYA cc’è cu va ‘n UGANDA a prima cacciata ma fici ri picciriddu cu frecci ie zabbatani safari e caccia rossa ri succi ie pappapani Malacanni foru picca ‘ntrallazzu 'nveci assai fu a prima scola pi l’ebbica attuali Poi traseru i ‘Ngrisi cu tanta viulenza ri giggomma stravaganza Tivvù ciddì piccì occhèi gubbai ni misunu ‘nte vai Chiangiri ssi tempi nu’ mi pari u casu ma riuddannammillu mi fa campari megghiu ie pi nu’ mu scuddari mu scrivu appressu ccà Sta vita n’abbasta e n’assupecchia ma nu’ va spricata picchì iessiri nun si po chiù ri’ na vota O peggiu nu’ cc’è fini fu scrittu cu ragiuni a virità rinasci a facci re ‘mbrugghiuni Idda è ‘n difettu nu’ sempri si po diri eppuru a lungu andari galleggia ‘nto mari Forsi iè ri pazzi parrari ca brezza certu ancora peggiu ‘mbriacarisi ri fezza Nascimmu pi virtù ie canuscenza scrissi u Divinu curremu sempri u rischiu ri viviri ri pagghiazza Sennu disfiziatu ti fa mancari u ciatu femmiti nu’ t’arraggiari pacenzia a ma aviri Cocciu supira cocciu scurruni i iunnati vivili cuntentu viri ca riciati Anchi se a Cruci pisa vivi a to vita vivila china china liggera po ssiri Sittanta voti setti s’avissa piddunari ‘n tempu senza fini comu a rina ro mari Quannu iai vogghia ri fari camina nu’ ti fimmari sennò ta fanu passari Cu vivi i camurria sempri si vavia cassandri sempri pronti nu nni scutari L’omunu saggiu ie giustu si vadda sempri ‘nto specchiu u sapi ca si speddi se runa cuntu aricchi Seguiri esempi tinti iè facili cupiari fai beni all’autri futtennitinni i tutti Cu mangia fa muddichi rici l’anticu saggiu tira u to filagnu nu’ taliari a nuddu Vivi u jonnu pi chiddu ca iè sabbanniti chi mangiari e no chi travagghiari Leva u pumu fracitu ro panaru prima c’anfracitisciunu l’autri Megghiu oggi l’ovu ca a iaddina rumani ma niura a casa unni iaddina canta Niura a jatta ca sta o fucularu picchì u cani unni va rusica l’ossu Cu zappa zappa a so vigna cu megghiu a zappa megghiu vinnigna Cu strigghia u so cavaddu nu’ iè jazzuni Sarausani: ririti chiangitii vostri peni nu’ sunu finuti visti i risultati nu’ cc’è ri stari allegri Se propriu u vuliti sapiri ‘n’angilicchiu mu vinni a diri: ‘ntuniuzzu vali pi tia ma po sebbiri a tutti quanti ‘nta vita ca ti resta nun na ‘mmiscari i catti Nu’ cunfunniri mai a ‘rannizza ri l’amuri cu l’amuri pa rannizza
A MIA MADRE
Averti ancora per appoggiarmi a te guida sicura Ricordi ancora offese all’amor tuo? Io frutto della tua sofferta carne sorriso radioso ebbi ogni istante con gli altri miei Da lassu veglia al bisogno come amorosa fosti accanto nel nostro incerto cammino Disattento figlio nel crinale della vita meritai non averti Conforto saperti scelto frutto tra gli altri tuoi lassù Raddrizza la mia rotta stella ora come allora Illumina d’immenzo il mio cammino o dolce mamma mai dimenticata Chiù sugnu luntanu e chiù ti vogghiu beni amata terra mia Sicilia bedda Ma gn- ionnu ggiuru ca ritonnu Sugnu luntanu chiusu comu n'aceddu nta na caggia r’oru Cantu ppi raggia ie no p’amuri maiara mattri china ri ricchizzi Pi fami ma ppò fari a truscitedda ri spiranzi Chiangiu ca ppo lassari u suli ca stati ie mennu ’nffoca ie u mari bblù Vituvu sugnu anchi se truvai travagghiu pani pruvurenza e dignità Ma a quali prezzu matrigna terra mia ca mi sgravasti Ti sonnu notti e ghionnu ma ti giuru ca ritonnu
CANTASTORII SARAUSANU
Cuntu ramuri e di picchì Chista iè a storia vera ri ‘n ppicciottu babbazzu ca lassò u so paisi pi fami e dibulizza Scattiò ri Ortigia all' Alpi girannu peri peri currennu apressu a cui senza sapiri picchì Fu giustu? A vuiautri sta custioni Intantu u picciutteddu crireva ‘nta giustizia pinsannu ri truvalla ‘nto munnu raricata Crireva crireva crireva U munnu vuleva sabbari u poviru ntuniuzzu senza mai fimmarisi a taliari megghiu Baddasciu iera allura cu l’amici soi strata a ppo na fari p’ amuri ri campari Passò voschi ie muntagni ‘n cecca ri picchì ma iennu iennu nenti potti truvari Sunnava sunnava sunnava ‘Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatu Mastriceddu bonu co lignu riscurreva nenti potti fari ri chiddu ca sapeva ‘Nta tutta a nazioni genti canusciu ciccannu soluzioni a tanti custioni Straviatu ‘nto pinseri comu tutti pari strata nu’ truvava pi putiri siri Cunfunnutu a menzu a tanti sulignu a menzu a fudda sa vo fissatu ‘n testa cangiari u munnu pessu ‘Ntrunatu pi com’era iddu ieva a fari apressu e gnuri iennu senza sapiri picchì Spirava spirava spirava ‘Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatu Cu l’occhi ‘nttuppati nenti sapeva picchì nu’ taliava unni puteva iri Che crucchi unni cariu agneddu a mmenzu e lupi spacchiusu e temerariu rischiò ri farisi mali Finutu ri cric a croc a valli ro Passiriu co rischiu ranniari ‘nto ciumi assatanatu Ri pannu ieva vistutu sulignu figghiu ri mattri cretinu fu crirutu ie fossi anticchia ccè Vaddatu cu simpatia ro Pattri i tutti quanti novu Robinudd re causi pidduti Tanta strata fici ca lanterna Dioginea ma caminannu caminannu nu’ si ritruvò Disidiratu e ciccatu chiddu ca vuleva rintra iddu aveva ma nu' nu sapeva Anchi ri luntanu u ciaru sinteva picchì stampata aveva a terra rintra o cuori Chiangeva l’anima so ma nu’ ssarrinneva e puru a vucca stritta vuci iddu ittava Cu spuntata spata e bilicu sfasciatu liggiu libbra ‘nteri e giunnali a mai finiri Passò iunnati ‘nteri cu cu ciccava pani cu tanti sciopiranti e poviri scunsulati ‘NtoTicinu tistimoni ra machina abbuccata ‘nto ‘mmaraggiatu ciumi ri ‘n capu sgarrusatu Cogghiri figghi i mattri ammazzati a Bascapè cu tanti cumpagneddi ‘nta prima sciuta fora A prima tumpulata l’appi ri‘na strammata muggheri accuppiata ro iurici ‘ntrunatu Fu tanta a raggia avuta ca vuleva cangiari ma nenti potti fari pi chiddu ca nu’ ccera Picciotto tra picciotti armatu e ccupaggiatu i l’una e l’autra patti ri tutti schifiatu Idei sissantottini manifestaru tanti contru i soi bisogni iappi a navigari Chi libirtà vulevunu pistannu chidda ri iddu? Chi cuppa puteva aviri ri quantu succireva? Se i liggi ierunu chissi ri Mao differenti Distrattu num vireva i motti ie tanta fami cu l’occhi ie u cuori chiusi ieva ieva ieva ‘Nta l’Arnu alluvionatu girò ammaraggiatu rischiannu veru a morti ro succi ‘nttrappulatu Sbattennu a ritta ie a manca l’anticu culunnatu truvò a bona via ri Chiddu accumpagnatu Nisciù ri ‘ssu scaluni ri turlintana armatu pamministrari liggi prontu fu mannatu ‘Na fimmina sincera cumpagna iappi allura cu idda caminò avanzannu ‘nta carrera Frinatu ‘nta l’idei senza tanta cummvinzioni girava notti e ionnu pi strati ie valli pessi Pa longa malatia i peni foru tanti vosi cu iè ca vosi ripigghiò a chianata Chiangeva u cori ‘m pena ma nu’ s’arrinneva iera ‘nsuccumatu ma gridava gridava gridava spirava spirava spirava. Pi chiddu ca faceva puttrisinu fu chiamatu girannu unni ie gghe anchi a patti o scuru Chiamatu ri cu fu ca u vuleva beni lassari iappi rittu ri nu’ circari sbbenti Fieru e scunsulatu ma tistaddu quantu chì tirò u filagnu susennisi ogni vota Ruluri ‘nta cuscenza re tanti scuppuluni ‘mpammu re so occhi nu’ visti cosa ccera Cu lingua e parlantina attravirsò u mari girannu a manu a manu ni visti cosi totti ‘mpicchiati pi giustizia ‘nteressata assai marredda ‘mpurigghiata di paroli persi Abusi ci nnì foru ie sempri s’appillò facennu custioni cu tanti pirituni Poi arrivò u ionnu ma nun fu sceltu ri iddu ca finalmenti visti c’aveva rintra u cori Sbattennu unni sbattiu o forsi fu dicisu lassò zzoccu faceva pi fari fari fari iappi iappi iappi U trimuri mai lassatu tuttu paru u ripigghiò u ciauru ro cori ra so terra rispirò e fu realizzatu chiddu ca vosi iessiri pinsannu ‘n pusitivu pi viviri filici Pruvuli e cartucci china a so visazza cu Diu pi cumpagnu pi l’ultimi sparati Chista iè a vera storia ro poviru ntuniuzzu cavaleri senza siri “terruni” Sicilianu ri tutti fu chiamatu Oppresso brama crescere l’uomo nel suo essere Avulsi alla coscienza nascosti da pietoso velo giacciono ricordi Crearli volle labili al flebil fil legati e trepidanti fremono oppressi nei meandri L’esser anela valenza tornar rifiutando l’apparir Scalciano nel profondo limbo di morte viva tesori celati da melmoso caos tornano nel sonno a frotte a frotte Laboriosi spaziano nella buia notte ambiscono tornar a ricchezze antiche Come formica al fare accumula per tempi tristi e grami così memorie crescono per viver ritornando Protagonisti liberi regnano al fin sull’essere tornato a sua natura
AMURI LINGUA ANTICA
Scriviri comu parro chi cosa masppittavu se nuddu capisci a lingua ri sa pattri? Parrari tanti lingui scuddannisi u passatu girari tuttu u munnu pi nu’ capiri nenti ‘Nchiostru spricatu mi rissi ‘n caru amicu nu’ iè ri moda scriviri accussì Ciatu ittatu o ventu parrari comu parru nu’ c’è passaggiu aricchi pi cu nu’ voli scutari Megghiu vaddari a visu apettu rirennu cu l’occhi a tutti quanti ‘N cocciu ri meli acchiappa tanti muschi ‘na carizza strogghi cori duri ‘na parola aruci rapi tanti potti dari ti runa quantu chì
COMU O FUMMAGGI SUPIRA E MACCARRUNI
Biniritta frevi ca ti fa fimmari riflettiri addumannariti unni vai Suli luna Stiddi vulari appressu ar iddi Viaggiari sunnari viviri a iunnata Aviri tuttu e num pinsari senza essiri schiavu ro tempu Ultima spiaggia libittà ri sunnari e riviriri i facci vuluti beni unu doppu l’autru A famigghia Pattri quanti sacrifici vi custai? Mattri quantu amuri mi rasturu? Frati divessi e tutti i stissi frutti ra stissa pianta cugghiuti troppu prestu a voti a china maturazioni Ruru sopravviviri o ristinu ma u compitu forsi fu diversu? Frevi r’amuri bbrucimi sti vini Accussi pinsatu vulutu beni tanti cosi iagghiu ri fari ionna ca passunu n’autru spicchiu sa maturatu n’autru fogghiu sa gghincutu Vuliri… vulari… ritunnari….
RIODDI ‘MMISCA ‘MMISCA
Aruci ie amari vanu e venunu rioddi scatinatu u ciriveddu nu’ canusci sbarramenti U pinseru libiratu fa sunnari a occhi aperti rapi tutti i putticati ‘n cerca i l’anima pidduta Vola vola fantasia accumpagniti cu mia vai luntanu nu’ ti fimmari già passaru l’ anni mei Vola supira vola sutta all’iniziu ra ma strada ventu ‘n puppa isa a vela ca i dumanni sunu tanti Chiama venti ginirusi pi vulari chiù luntanu vai avanti nu’ ti fimmari p’aiutarimi a sapiri Vola a dritta vola a manca co curaggiu nu’ mi manca vola iauto luntanu a ciccari i me rarici Scinni munti ie vadduni trascinatu comu ‘n ciumi u passaggiu è strittu e longu tira rittu n’ ti fimmari Vola vola senza sosta nta l’antica primavera riputtannimi rioddi ceccu e trovu u mo futuru
MATINATA A SANTA CRUCI
O sarausani ca tempu di rioddi nu’ aviti moderni figghi ri st’anticu scogghiu Pena nu’ putiti aviri piddisturu sti cosi e nu’ sapiti L’aurora ca spunta a Santa Cruci allumina d’immenzu lu mo cori Taliannu rittu rittu unni spunta u suli ’n Pararisu pari sta magnificanza U sciroccu ciuscia longhi l’unni ca ri scuma pittunu sti scogghi ‘N quattru culuratu i Raffaellu pari ‘mppicchiatu o liuneddu L’arcu ra vanedda chiuri u celu tagghiannu l’infinitu fimmamentu ‘Na vacca scivula ‘nta l’acqua attraccannu sutta o muragghiuni A funtanedda nova picchiulia ca cillitta spanatedda Sarausa s’arruspigghia ié matinu
VIA GARGALLU
San Gatanu nun cc'è chiù pi viriri a fini ca facisti Tristi e strazianti u to silenziu se penzu a quanta gioia circulava I chiova ro scapparu a serra ro siggiaru scrusciu iera ma rallegrava La Runa vinnennu Stefunu ‘nfunnannu u ciauru ri pani n’arricriava u nasu Currennu e vuciannu scurrevunu i iunnati rirennu pi nenti vulennu beni a tanti Maricchia cusennu Cuncittina rizzittannu vivevumu filici ‘nta stu locu ri paci Machini nu’ c’erunu che ligna si cuceva iù vissi ‘n allegria a prima vita mia Ora ca sugnu ranni rioddi e nustalgia mi pottuni ‘nti tia pinsannu e suspirannu ca nun po chiù siri iessiri com’eri
ORTIGIA AMURI MIU.
Vadda chi beddu tramontu se ti metti o spiazzettu viri u suli e pantaneddi s’arrizzetta ‘nta l’iblei Veni veni furasteri ccà passò a storia ‘ntera Vadda sta funtana bedda nesci frisca i sutta terra Archimedi ‘nta so sfera ‘mmaginò stu gran futuru ‘nta sta costa frastagliata anniricò tanti straneri Viri chi magnificenza ri sti pettri antichi ie saggi veni ccà tra mari e suli ‘nta stu ciauru celesti Quanta é bedda ccà a staciuni sunu quattru e pari una ‘nta stu locu ri malia tanti già passaru i ccà Ri chiù granni fommu capaci ri puttalla a ‘sta ruvina quanti figghi strummintusi appò na scappari fora Nuddu ié profeta rintra ‘nta sta terra futtunata sulu quannu arriva a morti i chiangemu tutti pari Veni veni viandanti ca u viddicu ié sempri ccà ’nta sta terra luminusa ‘ncuminciò a civiltà
FACCI RISPIRATA
Talia chi spittaculu a natura u mari travessu cummogghia u scogghiu a pizzu Scumazzata ri biancu o laggu ié l’isula re cani U tempu si femma ‘nte rioddi U cantu schigghenti ro iaddu i ranna Pudda arruspigghia u quatteri ‘N campagnolu nesci a potta a matinata pa ‘ncuminciari prestu ‘a so junnata Iddu va U gricali sbatti mari supra costa sbrinziannu fimmineddi rispirati c’aspettunu u ritiru i l’umineddi Ié u puntu chiù iautu ra costa pi viriri i vacchi trasiri ‘nto pottu Nuttata viglianti a ppò na fari pi l’amaru pani all’acqua ie o ventu. ‘Na vuci grida ie tutti ‘n coro su ccà su ccà Nuddu manca appellu menu mali
TALIU RI ‘NA VOTA
Ogni cosa co so tempu ca nu’ rura tuttu u tempu Restunu i rioddi Ricchizza i l’anima ca nu’ mi po luvari Chiuru l’occhi ie viru chiddu ca tu nu’ sai A migghiara svulazzavunu vinennu ri luntanu ‘nta sta costa Nu’ ci sunu chiù gabbiani tra celu terra ie mari ro taliu Nu’ ccè chiù mancu taliu re cappuccini ie re ru frati U mari ‘nfinitu all’orizzonti scurava u cori e cacciarati Cummareddi aspittavunu u tunnu cu truscitedda ie addrivuzzi sutta l’occhiu ro bobbonicu palazzu L’acqua sbrinziava banchina ie piscaturi sbattennu nta l’antichi scogghi Piscari mazzuneddi riva riva cu lenza ggniscata ri sadduzza Marinari priparari nassi ie conzi ricusennu riti strazzateddi Vicchiareddi ‘ncutugnati ri ssa vista riuddavunu appuggiati ‘nte pileri Picciriddi spinzirati iucavumu vucianti sunnannu futuru rosi e ciuri viaggi mari mari vitturiusi battagli pa vita Pattiri e nu’ truvariti accussì vosi ristinu ma nuddu mi po ‘rrubbari ‘sta ricchizza.
AKRADINA
Ci si macari tu nta sta curuna ‘ntornu a Ortigia bedda Akràdes piraniu sabbaggiu anticu ca runi nomu a sta terra iauta Bedduviriri tistimoni i tanta civilità sangunanti ri firiti malandrinati spini ie coliri pi iunta Assulata nta l‘antichi cozzi tra agghiastru chiappiri ie jnestra sciobba ‘nzalori ciarusa i riniu ie finuccheddu i timpa Tra Palazzu Rosa Maltoni Testa o re e voscu Minniti Villa re poviri pi scampagnati ie festi allura casuzza rizzzettu pastura e riparu a tanti razzi ‘nsitati cu tutti ‘i rarici ora ‘nsemi pi dari novu fruttu pi viviri stu tempu nta spiranza pi niuddari i nostri rreri pi farini ‘n populu sulu ca vivi ogni ionnu comu fussi sempri primavera
Dall' A ccoglienza nella C ondivisione R inasce l’ A micizia D disponibile I ndispensabile per una N uova stagione D’ A more
L’OLEANDRU FU…NU’ JE’, FORSI RITORNA
Vo-scen-za Benerica a vui ca stimu tantu baciamu i manu Vutarisi rarreri a riuddari iè cosa bona e giusta se sebbi a caminari Omini pianti animali ie cosi ‘nsemi o chianu ra mattrici pi vuluntà divina Viri chi magnificenza ri sti pettri antichi e saggi ‘N ciuffu r’erba na pinnillata i virdi n’arcubalenu ri spiranza pi cu talia O chianu ra santuzza nostra tra viddi giallu russu ri l’oleandri beddi godi l’occhiu ie l’anima a ‘ssa vista Santa allianza tra maistria i l’omini ie natura Accussì iè u pararisu o ci assimigghia
SPIRANZA
Omunu ca senza rizzettu vai currennu ammatula Sonna fatti fozza sunnari fa vulari spirari fa campari Ri l’omini iè a spiranza nu’ mori mai piddennila si mori Sonna i sonna sunu spiranza rialu ri Diu a stu munnu nta l’autru nu’ cinnè bisognu Finisciunu co primu chiantu rinasciunu pa vita Abbivira che sonna a spiranza nto ruluri runa pacenza
INNU A LUCIA
"e o Pattri ca ma resi" Quannu nascisti tu bidduzza mia San Martinu scampaniò i quagghi svulazzaru i papiri quaquariaru ie muletta sataru U quatteri sparò pi dari a bona nova chiamannu i cummareddi a to prisenza Nascisti ristinata a ccumpagnarimi ro Pattri ca ni vosi tantu beni Maiulina ti visti stidda rirenti rosa sbucciata pi mia sulu U suli nu’ fu chiù accussì luntanu ie nenti avissa statu a vita mia se nu’ fussi stata china ri tia Mmiriati fummu ri chiddi ca ni vistunu futtunati Chianammu ‘n giovinezza a nostra strata e zzemmula finemila di scinnuta Stringiti a mia ‘nta stu mumento e fina ca rura u nostru ciatu
AMURI PI SEMPRI
L’amuri iè comu o Suli quannu ccè quaria Iddu bedda mia nu’ sulu s’abbannia ma ionnu doppu ionnu si vivi ‘n cumpagnia S’abbivira mi senti cu tanti strummenti Pacenza e cumprenzioni ‘nta giusta dimenzioni Quannu iè putenti fa cangiari a tanti Funni u ciriveddu Ammalia l’omu saggiu inchennulu i curaggiu Niuru cu nu’ si fa ‘ncantari chi peddi nu' nu po sapiri Ora ca sugnu ranni tu vogghiu propriu riri ‘Nta gioia ie nto ruluri tu sula fusti amuri Grazi amica mia ca fusti a mia malia
ASPITTANNU ‘I NOZZI D’ORU "quartu tempu"
Trent’anni sunu tanti e pari ieri ca mi trimavunu l’anchi ca taliata Nobili e sicura a to caminata traballanti a ma ‘sistenza ‘Nzzemmula criscimmu tuttu rui anchi se nu’ fu facili a via Iessiri comu sugnu nu’ sunnasti stidda ristinu pa ma strata Iautru nu’ sacciu ‘mmagginari ca a vita passata nsemi a tia Puisii ro munnu nunnabbastunu pi ringraziari a to pacenza Occhi funnuti spugghianti a cuscenza scusatimi re tanti malacrianzi Nu’ basta isariti santa u beni ca ti vogghiu ie pe totti ca ti fici pa picca ‘spirienza Forsi nun iè taddu riritillu ca mi ripigghia u trimuliu aspittanniti Maravigghiusa rispunnenza r’amurusi sensi Sfiziu ni fici a voti ma mai pi pinsatu mali Menturi ri fattu pi mia luci luminusa ri nomu Du menzi mennuli ie ‘n sulu fruttu ‘nsemi pi l’eternità
Immaginarti sognarti Amarti già prima di vederti Ambirti incontrarti sposarti Adorarti e poi viver con me tu volesti Amato bene compagna amica donata giovinetta alla mia gioia ristoro per la mia vecchiaia per le mie stanche membra Insieme ancora per l'eternità
DA SIRACUSA AD ORTIGIA IRI E VINIRI E IL SOGNO CONTINUA…. "Non mi lascerò rubare i sogni"
‘Nsemi a tanti amici partii nel sessanta in cerca di futuro U ciauru ra terra avevu rintra o cori Provincia babba eri quannu ti lassai Vissi lontano alimentando sogni non vidi meno male il tuo destino avverso Piangeva il mio cuore per te Ortigia bella al ricordo tremavo sapendoti lontana Venni me ne dolgo non sei quella di un tempo Sugnu ‘nsuccumatu e voju jttari vuci Quello che penso l’ho detto scolpendo Quello che ricordo l’ho scrissi nel mio libro Quello che spero a vui sarausani vu ricu babbu babbu I spiranzi c’avemu vanu zappuliati i pianti pi crisciri, vanu abbivirati Ricuminciamu ‘nsemi spirannu u megghiu tempu
A PECURA NIURA IÈ SEMPRI CUNTRULLATA
U cani affuta i pecuri ca fa stari nto filagnu A strata iè sincaliata ro pattruni ca talia Agnidduzzu crisci beddu se nu' nesci fora strata Cuntinuannu a fari mbee.. iè addivatu cu saluti Se s’azzarda a fari bi.... a so paia iè priparata Nu’ s’aspetta ca matura priparannu a so vintura ie girannu a prima Pasqua si sacrifica nt’altari Accussi va u munnu
ASPITTANNU A GIUSTIZIA
Giustizia unni si Ti ceccu e nu’ ti trovu Mi rissunu ca si ca spata ie ca vilanza ie cuntinuu a ciccariti Tagghiu ‘ntravistu ma nu’ ti trovu Picciriddu ti ciccai senza truvariti quanta strata fici pi viririti ma tu t’ammucci Si parra i tia ‘nte libbra ie pari ca tutti sanu comu si ma nu’ ti trovu Possibili ca si tantu luntana? Ti vriogni? Prima ca finisciunu i me jonna ti vulissi viriri se nno sicuru ti trovu all’autru munnu U sacciu t’haiu ‘ntravistu si bedda
SCIRUCCATA
Unna longa sciroccu a livanti alica ‘nta scugghera ciauru ca a tanti nu’ piaci Lagnusia tagghiata co cuteddu Ruci sunnulenza Cu a smoviri i figghi r’Aretusa ri ‘sta longa sciruccata? Eulu putenti Diu ro ventu pottiti ‘u livanti mannini ‘u maistrali Sgriccia ciuscia lavini sti testi dopu a timpesta nu raggiu i suli fa spuntari
FILASTROCCA LAMINTUSA
Matruzzi ririti chiangiti i vostri figghi sunu crisciuti Sunu ‘ntelligenti ma nu’ ianu riferimenti Vulissunu siri capiti quannu si fanu zziti Si vulissunu maritari ma nu’ sanu comu fari Sunu sani ie beddi ie ceccunu stunneddi Su’ chini di sapiri mancunu ri vuliri Vulissunu travagghiari ma nu’ sanu unni sbattiri Travagghiu nu’ ci nn’è u ceccunu a te Tu nu’ sai chi fari ceccunu cumpari I cumpari sunu streusi i mettuni ‘nte vai I vai sunu tanti n’arrangiamu tutti quanti N’arraggiamu ie ramu a cuppa o Statu U Statu iè malatu cuppa ro gnatu U gnatu sa stancatu cuppa ro fatu Ramu vuci ni rununu ‘na cruci A cruci è pigghiata cangiamu strata A strata iè di iddi n’arrascamu i capiddi Capiddi nu’ ci nn’è ricuminciamu i te Tu si comu a iddi ciccamu stiddi Che stiddi ti speddi ciccamu Santi I Santi sunu ‘n chiesa mittemu i peri ‘n terra A terra iè accupata nu’ resta nenti Nenti num pò siri menu mali ca ccè a firi A firi iè pi Diu a iddu sulu priu Priannu ‘n allegria mi ritonna a valia Tra firi ie valia ritonna a spiranza cu chissà campu a facci i cu num voli
RARICI
Nu’ mallagnu se sugnu puvureddu se soffru pa fami ie po pitittu se sugnu scausu ie affriddatu se paiu funniaria ie censu se a sotti ri mia sa scuddatu ma chianciu ca pessi num vulenno a lingua re mei avi priziusa A pianta rispira re so fogghi mori senza linfa sddraricata Sicca u ciuri senza iacqua e nu’ sempri nnistata s’arripigghia Nu’ basta a picciuttanza pi viviri ‘i sustanza Vivacchia l’omunu senza rioddi criscennu bastaddu senza rrera Mori scuddannisi u passatu se a mimoria nu’ rinnova i so ragiuni Chi frutti pò dari se i rarici su tagghiati?
PARRUNU SENZA FARI
Chi dannu pò fari mal’usata nunn avi ossu ie rumpi l’ossu Criscenza nicissaria tagghia ca iè ‘mpiaciri Allicca abbuffinia cu llavi passa u mari saggizza antica sempri attuali ‘Nsemi a ula fa cumunicari U ciriveddu penza nu’ sulu pi parrari ma pi fari Pinsari riflettiri promoviri pianificari programmari iè nicissariu Tuccari e maniari nu’ iè sunnari ma ‘nta realtà prisenti fari è urgenti Chi resta ro pinsari se nun ccè u fari Iddu abbrucia ‘ngrascia ti pigghia resta eternamenti. Godi cu talia ‘nsemi a tia U stari cuietu nu’ ti fa pulitu Viri chi po' fari sennò ti jetti a mari
PARRA SULA!
U lupu azzanna ie fui s’ammuccia a patti o scuru se nu’ tocca a mia pir’ora staiu sicuru Girannu a manu a manu u putissi ‘ncuntrari nu’ m’importa nenti i vai sunu pi iddi A scaciuni iè sempri bona cu mu fa fari Cu chiangi i conseguenzi se u curaggiu nu' mi manca Mi lori a cuscenza vulissi ittari vuci sugnu ‘nsuccumatu mentri iddu sa godi Se mi staiu zittu nu’ rommu notti e ghionnu megghiu stari cuietu o fari a tutti i costi Amici unni siti Statu si luntanu Cu m’addifenni se ricu a virità Cu t’anticchia ri simpatia si putissi fari Cosa nu’ sacciu vulissi pinzari Nuddu iè sicuru tantu iè affamatu Se nu’ nnu scannamu si sbafa tutti pari Basta ca si voli a cosa si pò fari Luvamici u mangiari abbruciannu unni camina Ossu mi tagghia Mastrossu mi spuppa Scarcagnossu sempri iddu mi vorrica i figghi Italia! Italia mia! ‘Stu buddellu sa finiri!
MACARI CHISTA!
Schiava nascisti ra to stissa libittà ie sapienza curuna lucenti chiù ro Suli Trinacria ti chiamaru tri punti tantu mari ie ciauru pi sempri I reuli sunu serii rispittati picca chissu u veru vaiu ri ‘sta terra tantu ricca Gnegnu ie travagghiu sunu priziusi ‘nta sta terra aruci A genti ri sti parti iè como o so vulcanu a voti straculia ie a voti iè simpatia ma sempri cu allegria t’abbrazza risulenti Luminusa Stati e Mennu mmiriata i tuttu u munnu ie ri Ausonia bedda Tanti passaru ‘nta ‘sta terra ginirusa cu puttò assai cu s’arrubbo tuttu Iangili ri beni riavuli ri dannu cu puttò chianti cu puttò pianti A chiù spacchiusa i tutti rialu re spagnoli crisci radiusa ‘nta tutti i staciuni Raveru ricca ie granni mancia quanto chì suca ca iè ‘mpiaciri affamannu cu ie gghiè S’ammuccia comu vemmi nta sta terra rassa locu prifirutu pi s’accugnitura U tirrinu iè bonu abbiviratu sempri cu voli abbagna zappuliannu u siminatu Rimediu nicissariu dulurusu e urgenti sdrarricari 'ssi rarici finu e setti raricuni Bruciari u ccippu scattari i cumpagneddi luvannu peri peri u fumeri ca cc’è ‘ntonnu Disebbari u mari ‘ngiru costa costa scugnannu tana pi tana macari i pisci rossi Tanti ci pruvaru senza cunvinzioni quantu custa custa na ma pigghiari ‘sta custioni Diu ca iè tantu ranni priatu cu fivvuri ni riturnò l’amuri raveru piatusu aduratu ri ‘sta genti n’anzigna comu fariche reuli mannati Già l’anticu nomu fa scantari ranni e nicchi Ossu cu Mastrossu nati prima ma u frati chiù ‘ncurriusu iè iddu Scarcagnossu. Pianti snaturati ca ciauru nu’ fanu figghi malicrisciuti riveriti ie benivuluti A prima cosa ri fari santa e biniriciuta sulu p’ancuminciari Reuli morali Sangu sururi e sacrificiu pi fari ca ma fari comu sapemu fari Iè' sculpitu co focu ‘nto zicchinu U premiu iè a vittoria
DUMANNA ‘NTRICALORA
Cuntimi Aretusa a vera storia i Sarausa Rimmi tu ca cc’eri picchì tutti ‘sti misteri? Venimi a parrari ra ma terra vulissi scriviri Dimmi tu ca sai a gibuliana vulissi sintiri U cuntu iè longu di cuntari ie tantu ci fussi i riri I Musi nu’ sunu nati pi parrari ma pi ‘spirari Munzignara a storia scritta re baruni pe iazzuni Sulu mimoria ti putissi aiutari ma l’umidu nun na fa circulari I tempi re libelli jerunu beddi all’ebbica arruspigghiavunu a cuscenza a Pasquinati Ora i panzi sunu abbuffati ie u sangu stintannu a cicculari num pò lubrificari! Picchì Ninfa diletta fusti accussi schietta cosa mi resta ri fari? Nenti figghiu miu cuntinua a spirari! Sarausana bedda a babbi e picciriddi num prumettiri cuddureddi
QUANNU È U MUMENTU?
SARAUSA, terra nobili ie ‘murusa maravigghia ri pacenza no chiù città provincia ma viddana serva Feutu minnedda sfruttata re baruni U poviru iè iazzuni ie iddi su pattruni Abbaia senza timuri i to ragiuni A veniri Giugnu ca fauci po “giummu” Giugnettu t’aspetta pa fauci ‘nto pettu
ASPITTANU ‘U GIUBILEU
Munnu a statu ie munnu sarà Nu’ ci criru num po ‘ssiri L’ossu ccè sempri cu su spuppa chiù iè carnusu chiù sunu i spuppaturi Sennu chiù ri unu o peggiu nu’ ccè fini Mura sdurrubbati utopii falluti Dii cancillati meritu tivvù se favuli nu’ si cuntunu chiù Giustizia libittà paroli pessi sulu beddi cuncetti astratti Guerra tirannia ‘ndifferenza camurria nun po ‘ssiri Cirtizza ro dirittu ie pani rununu spiranza Crimini di guerra ie crimini ri paci cu avutu avutu cu a datu a datu Pinsamu o passatu facennu ‘n passu avanti Sabbaticu rumila vurricamu a ‘ndifferenza Senza appellu ultima cunnanna Babillonia iè motta ASPITTANNU A CATTULLINA Araldica ‘n salottu Soddi a banca gnuri e machina putenti Bedda vita Ma quannu ‘mbianca a muntagna i rui sunu tri i longhi sunu cutti ‘na vuci chiara putenti senti Curri quantu voi ccà t’aspettu Cuntannu soddi pettu ‘nfora putiri amministrannu Nenti cunta Nu’ si manca a chiamata ra Signura a vilanza è priparata Sulu allura suspiri i pintimentu Statti a cura a livedda è pronta Giustizia veni fatta "Sonnu catarina" ASPITTANNU U TRAVAGGHIU “CA NU’ C’È” Rascannisi a panza affilunu i renti scappannu ro travagghiu ca nu’ ccè. Beddi chiddi ca nu’ facennu nenti ammintaru a nubilità ri iddu Cuiè ca u rava all’autri fu sempri spettu finu giuru vu cunfessu ‘nta fatica iè a libirtà Sururi sangu e chiantu custunu i bisogni Co facili varagnu a ruvina si finisci U travagghiu na ma ‘mvintari Danni chi travagghiari Stato allianatu Se nu’ ci pensi tu chi Pattri e Mattri si . . 23 A VIRITÀ FA MALI -però ‘nsigna- Mettiri i manu avanti pò limitari u dannu cu tantu pinsari a sulu u ciriveddu funni Chiurennu l’occhi affunna ‘sta Sicilia nostra Sunamu ‘sti campani ramu ciatu e trummi Masculi ie fimmini viniti, viniti lassati peddiri i vostri ‘ntrighi Chi diri ca nu’ fu rittu ri tanti nostri torti Sapemu di iessiri ranni ie tutti pari u sanu mittennannillu ‘n testa scinnemu puru a luna Unni iemu iemu ni facemu anuri ma i nostri megghiu figghi custringemu a gghiri N’appumu ‘mbrusaturi cuppi n’avemu tanti nun ammiscamu i catti ciccannu sempri scusi Rapemu l’occhi ie cuori pinsannu e nostri figghi Comu bravi muraturi stroppa dopu stroppa maruni supra maruni apparamu i funnamenti ro futuru sacramentu Pinsannici iè veru ca‘u nostru ranni pregiu rialu ro Signuri sennu malusatu divintò ‘na pena Libiri ‘nto spiritu ni fa tantu gilusi pianeti a unu a unu sdriulati assai Mazzira fu ‘nfini ‘ssu nostru ranni donu Isamini ‘sti spaddi ie frazza a pinnuluni Tutti a testa iauta taliannini ‘nta l’occhi Ricuminciamu arreri ‘nsemi tutti quanti Iuncemini a dui a dui ragiunannu ‘n coppia Tanti n’apprufittaru truvannini suli suli a fozza ri l’unioni sposta muntagnuni ie abbatti bastiuni U sangu iè sempri bonu a testa ancora reggi u cuori sanu ie fotti ie vini sunu apetti Cu curaggiu e firi ni putemu abbrancicari Scavannu ‘n funnu o puzzu si trova l’acqua frisca surgenti biniritta ca sazia e rifrisca Cunsunti ie cummigghiati sunu i murelli ca mavutu spruulazzamu a casa pi riputtalli a galla U munnu sta murennu compresi tutti quanti ittamu i cumminienzi sbrazzamini prestu prestu A rina ro mari nu’ finisci mai u Spiritu ri l’Altissimu iè chiù granni assai Truvannu potti apetti spira unni voli sarà quannu a ssiri,s’aggiusta ‘stu strumentu ‘Nfunnu a ‘sta strata si ioca ‘sta pattita . . 24 FUSSI URA RI PATTÌRI! Si! Si! A ta capitu bonu parru cu vuiautri Senza aviri titulu vi stagghiu ‘nvitannu Si! A ta capitu bonu! Vi stagghiu ‘NVI-TA-NNU! A fari na rivuluzioni No cu sangu firiti rutturi i testi ie fucilazioni Ma ‘na cosa seria ragiunata Facemu zoccu a ma fari comu sapemu fari U tempu stringi u munnu talia ie aspetta sulu a niautri Iuncemini curaggiu sbrazzamini ‘sti frazza isamini ‘sti causi stringemini ‘sta cinghia A strata iè ri chianata ma ‘a libirtà vicina Priamu ‘a pruvurenza ca manna ‘a so paranza Cuiè ca tuttu po' nu’ sa stancatu mai Agghica u cavaleri calannu ra so cruci stamu finennu r’aspittari A manu gluriusa n’anzigna a tutti a strata curremu appressu a Iddu cu tutti i so strummenti Stringemini a cucciddratu isannu l’occhi o celu I signali annunziati pottunu rittu a Iddu Ittamu ‘sti pettri minnitta num po' ssiri! Apparaggiamu i cunta Turiddu sta arrivannu cu tutti i so legioni ri Santi ie lanceri Artiglieria pisanti di Beni cupaggiata Ittannu vuci ‘n coru cu quantu ciatu avemu Alleluia Sabbaturi NUN VULIRI CAPIRI Santu Pattri ca mi mittisturu ‘nta ‘stu munnu Voscenza benerica Nnichiatu sugnu cu Vossignuria ‘Mbbrugghiatu mi sentu stu mumentu U Vostru ‘nsignamentu è ‘n turmentu L’omini ca vuliti tantu beni nu’ rununu chiù pastura e picciriddi A vituva s’allagna u furasteri iè sulignu a prumissa a rivessa Cruci e mistizia fu sta dilizia Figghiu snaturatu ca sempri ti lamenti si tu ca nu’ capisti nenti Addumanni a mia chiddu ca tu po fari Levitu ti rissi ri putiri siri pi iessiri ie no pi pariri Amuri ti resi a manu chini pi fari u munnu adattu a tia Aspettu pi scinniri ra cruci ca l’omini v’amati ‘nta paci . . 25 MEGGHIU SULU "ca malu accumpagnatu." Iddu è sulu Macari iù sugnu sulu N’omunu sulu ‘n cani sulu Tutti rui suli comu cani Pattri iavi sulu a tia rapici i potti Pripara ‘n postu macari a mia Niuru cu s’affira all’autri sulu ‘nti tia ccè salvizza CU U VOLI SINTIRI U SENTI Rurmeva sunnava ‘n ciusciuni o ‘n coppu i ventu ‘na friscanzana ‘ntisi Vineva ri luntanu ricennu a vuci ri Iddu Rura a testa mia scagghiata veramenti a musura a facci Ciusciu senza sosta ‘nte vostri chiusi testi se vuluntà ccè mi femmu ‘nsemi drocu Appellu generali chiamata di pattenza posto ccè pi tutti sugnu ccà c’aspettu U tempu iè già scarutu scusi nu’ ci nnè Priparati i trusci ca i primi sunu arrivati vriogna nunn’ aviti u locu iè beddu assai Sonna e spiranzi fatti sunu ccà SPIRITU RI DIU U chiù viannolu ri tutti chiddi ca sapemu iè Iddu: IO SONO Gira po Criatu iennu unni voli ‘nto Suli ca quaria ‘nto poviru scunsulatu Ciusciannu unni voli abbola ca iè ‘mpiaciri rapi trasennu unni iè gghiè scanziannu chiesi Iè’ vistu ri cu voli cuntentu ie risulenti spiranza Iddu spatti girannu tuttu u munnu A tinillu chiusu ‘n tanti ci pruvaru compresu Salomoni Strittu dintra mura ‘nsemi e so parenti curri sfilittannu pi nunn’ accupari Cu rici ca è Iddu ca iavi ‘nta sacchetta sicuru si vavia picchì nu’ ci assimigghia Cu cecca ri tirallu ri cca ie cui ri dra nuddu ci arrinesci puttarisillu a sulu Dogmi nun cinnè sicurezzi mancu chissi spiranza ‘llimitata ‘nto futuru rumani Chiacchiri nu' nni voli sulu frazza ri mari inchi ri curaggiu cu si sfozza i fari . . 26 A FACCI DA ZICCA E DE CUCCHI "ma fu priziusa..." Fussi tutta di ririri se nu’ fussi accussi tragica C’era tuttu prontu ie pi nu’ fallu ci fu u stornu Viriti cosa po fari ‘na zicca lassata viviri tranquilla a menza all’erba sicca ca nu’ ci avissa iessiri Frevi a quaranta ‘na simana ‘i spitali ie smuruddatina ‘i ciriveddu Menu mali ca iera zicca r'anticu lignaggiu nobilitata comu tutti i cosi antichi a Sarausa ricca ri nobili zicchi Beddi Zicchi, Zicchi reali ro parcu “Voscu Minniti” A statu avvisatu u Ministeru pi numinalla prima Miss Zicca r’Italia Pi idda nu’ ci sarannu eredi ie a dinastia iè fimmata Se r’accussi fussi pe dinastii locali? U parcu sarà fattu, ma criririci nu’ custa a zicca iè motta ie a aviri u so rizzettu Riceva pattri virrica cu mori si vo vorrica Chiancilla sunu lacrimi pessi megghiu rari aiutu o vivu forsi iè tempu persu comu lavari a testa o tignusu ma almenu resta ciarusu NATALI JANCU O NIURU ? Pura a luna sa rrifiuta ri spuntari nta sta notti re bummi rischiarata U munnu n’autra vota sa ‘mppazzutu ma fossi nun iè mai guaritu Ammazza comu fussi aruci u sangu ri ‘nnuccenti puvureddi Assatanatu pari contro a iddu riavulu chianatu ri l’infennu Ri l’Islam osannatu a occidenti sona a so svintura Chiangiti figghi i mattri i mattirii pi vui nun sunu finuti Ccè friddu stu mmennu a occidenti Gesùzzu chiangi senza naca Tanti rifiutunu u so nnomu currennu sempri appressu o so nemicu U soddu pigghia sempri chiù putiri ie l’omini nun ni ponu fari a menu U sangu scurri ri ssa gran ferita picchì ruluri rununu i cristiani Chiangi Gesùzzu senza naca picchì cangiati foru i ‘nsignamenti Minnichi l’omini ‘mpidisciunu a vinuta cu bummi ‘nnammurati ro putiri U soddu chiuri l’occhi ie cori ruri ie l’egoismu iè pattruni ri stu munnu Na stidda spunta ‘n celu iè a spiranza ca nasci ogni ghionnu ie si rinnova Gridunu i so raggi luminusi: i poviri nun lassati suli I mattri ca Maronna pi murellu vutati sunu a Iddu cu firucia Cu dispettu ri cu pista u so rispettu Gesùzzu nasci pe chiù nnichi Nasci u picciriddu pi cu aspetta ma chiangi nun truvannu tutti nsemi Sulu picciriddi attonnu a Iddu ie poviri scunsulati a cuori apettu Nasci picchì accussì decisi u Pattri ca manna a spiranza ‘nsemi a Iddu Sulu ‘n voi ie u sciccareddu quariunu Gesùzzu nta so stadda senza naca ie picca frazza pa nnacallu Ogni jonnu iè Natali pi cettuni pi jautri nun arriva mai Nun sevvi u sciampagni ie u panettoni u cori si quaria cu l’amuri . . 27 U MEGGHIU TEMPU JÈ CHIDDU C’AVVENIRI. ‘ N toccu ri campani chiama o Vespiru i cummari Sugnu ccà c’aspettu a primavera stringennu ‘n crucifissu cunsumatu Chiangi ‘n picciriddu nta so naca ca fami ci lorunu i vuredda Strippi sunu i minni ri sa mattri ca si pinnia chiangennu appressu a iddu Cu amuri ci ammucca gn’iriteddu vagnatu co ciauru ri latti Nasciri nta sti peni sa picchì currennu appressu a iddi pi ccù fu Mentri a vita scurri nta sciusciuni sennu cutti i so staciuni Ri rrera iappumu sti cuppi chi fari pi rimediari I cuppi re pattri nun ponu ricariri nte figghi Rumani: Lampia nte scogghi u stiddazzu nun dommi nta naca u picciriddu ‘n ciuri nte manu ri so mattri. ‘n passareddu canta nto baccuni Rinasci nto cori a spiranza a vita ricumincia dopo ogni ‘mennu rinasci a primavera A VITA IE’ BEDDA E VALI A PENA RI VIVILLA. “ tempu ri Quaresima” Se voi veramenti campari fatti na bella cantata Quannu a cruci ti pisa ie ti senti cassariatu fatti na girata ie runa na taliata Se a tua ié pisanti l’autri nun schezzunu Votila comu voi a tua ié sempri chiù leggia Quannu nun ni poi chiù ratti na risaccata isiti i spaddi ie a testa talia iautu ‘n celu cu ti misi o munnu ié dra c’aspetta a tia Cecchici chiddu ca voi ti runa chiddu ca sebbi Se voi a vita campari leggia a po truvari basta ca nun t’ancutugni ie riri o to vicinu A cruci ca ognunu iavi ié pisanti sicuramenti ma se putemu campari ié dusata e nostri fozzi Fatti na bedda vivuta runa na riciatata ie ripigghia a caminari u tempu ca vulissutu ié chiddu ca sta vinennu . . 28 SICILIANATA Si una si sula aruci terra mia ri unni ti taliu m’arricriu l’occhi Ri l’isula e currenti ri lillibeu o strittu si tutta rosi ie ciuri ma cu tanti spini Lazzariati i canni cu tutti ssi pungiuti vuci rispirati si isunu fino celu Nuddu ca ti senti se nu’ patti ri tia se nu’ ti runi vessu rischi r’affunnari Sventula bannera viddi ri spiranza volunu palummi ianchi ri rucizza r’amuri avemu i cori russi como o focu se veramenti ci criremu all'ultimu rinascemu VULIRI PRIARI Bedda mattri universali pi su figghiu ca chiancisti mannannillu u to cunfottu Pria pria u Pattri Nostru tu casi vicinu a Iddu nta stu munnu snaturatu cocchi cosa i bonu ccè Rapi tu ca iai i chiavi u passaggiu ro so regnu fai strata a niautri muttali pi chianari o munti sacru Ogni ionnu nasci ‘n ciuri nta dicula ca ccè chista ié na bona nova ca fa amari a cu ie gghé Pi bannera na cruciazza musicata i ‘n cricifissu nta sti strati i munnu pessu caminamu ‘semi a tia A prumissa ri Jave vinni fatta o pattri Abramu pi dirittu nostru i rrera ié arrivata fina a cca Nova terra ie novi cieli aspittamu assitati Pattri i tutti fai currennu a puttarini cunsolu Manna u Spiritu sapituri re bisogni ri sta casa . . 29 A STEFANO ULLO Tiri tolla massaru Ullu, beddu figghiu parrineddu Troppu beddu zza Michela naticati iappi a scola Curiusu u so Patrozzu u chiamò o sacru aneddu na cruciazza allignamata ci prumisi ri puttari Latti ie meli nto so cori zuccarata la so vucca Cu sta strata ri chianata rischia sempri i scivulari Vai chianu ie vai luntanu se nun nesci fora via agnidduzzi sunu tanti sparpagliati nta stu munnu Vai Ullu vai traquillu ca mi sebbi ‘n pastureddu l’angilicchi ro ma regnu appararu u fimmamentu Senti i canti senti soni ri strumenti ro ma cuori vai filici vai cuntentu nta sta terra ca ti rugnu Pigghia a volu sta futtuna nun vutariti rarreri a ma vuci ca chiamava nun putisti riri i no Nesci i docu veni cu mia ca ti rugnu frati ie soru tanti foru i figghi i mattri ca patteru prima i tia Iavi a faccia stralunata u picciutteddu cunfunnutu ma nto cori sulu amuri ie cu spiranza ie firi pria A sta causa vutatu tuttu quantu si pigghiò I LIGGI RI L’OMINI Ci sunu o non ci sunu ni nni futtemu tutti pi futtiri u cumpagnu foru fatti Chiù su sturiati ie chiù su rigirati Se fussi ‘n succiteddu scavassi i cirivedda ri quanti iennu iennu n’avvilinaru i ionna I peni sunu tanti i liggi ancora peggiu scritti foru fatti p’ammiscari i catti U gnuri ca dirigi ci sguazza a piaciri pistannu u siminato caccìa unni voli Vaddatu re putenti protettu ri tutti quanti nun navi mai cuppa ca runa sempri all’autri Su puri ié nta stu munnu semu a menza e vai Ritunnari a scola fussi u casu nta n’università ri civica vivenza Pulitica,oratoria matematica filosofia camurria schifinzaria ma nuddu ca ci pensa ri spenniri chiù tempu pa crianza Nun iè custioni i vista ma ri testa Iri a scola ri dducazioni facissi campari megghiu Cu iè ca n’azzignari se a civilità nun iè abitudini ma iè vista comu babbitudini . . 30 A NOSTRA PATTRUNA "cu idda a Cristu" ‘N populu aspetta a sciuta o chianu priannu cu firi u Signuruzzu Quagghi svulazzanu libiri nto celu nta ‘sta ruci maiulina primavera Fistanti cori ri angili celesti cantunu pi firi e pi spiranzi ‘Nciurati baccuneddi ri luminari sunu apparati Battagghiunu campani a stormu richiamannu genti e so peri Mattirizzata vita resi ‘nta strata ro Risortu Cristu A vigginedda a so genti ‘ncontra scintillanti ‘nta mmantu riali Vuci ri ‘n populu iauti fino o celu prisentunu a pattruna a l’univessu Silenziu e lacrimi o passaggiu portunu a Diu richesti Ognunu a so cruci affira a Idda ranni missaggera ro Signuri Sarausana ié santuzza nostra Isata ‘nta ‘st’altari r'ideali vistuta r’argentu ie luci pe nostri chiusi occhi brilla Pi sempri rinnuvamu u nostru ‘mpegnu gridannu fotti a tuttu u munnu Sarausana ié Santa Lucia A CHIESA RO SIGNURUZZU Gira quantu voi ma nu’ si trova ‘nta santificati lochi cu vitrati ‘sturiati tra bummi e fochi r’artificiu nta trona reggi o palazzi barunali ‘nt’apparamenti a festa n pompa magna No drocu nun ccè Fussi n’autra cosa Serviri Gesuzzu appressu nta strata ‘ncuminciata tra poviri scunsulati cu furasteri vituvi ie orfini suligni Chissa ié chidda pinzata ca potta supra iautu nto locu annunziatu Quannu iè agnutata sincaliata pissicutata malattrattata ca scuncichia putenti L’ISULA RE QUAGGHI Diana ci rummeva nta stu scogghiu stinnicchiata biata nta stu chianu O scogghiu anticu ri tutti ‘mmiriatu dilfini ie sireni ti furunu cumpagni Nte notti ri stiddi ‘lluminati Dionisu ballava che baccanti Vistuta ri pettri ‘ntissuti i maistria prima fusti fra tutti i gemmi grechi Doridi ie Nereo cuncipero a figghia diletta ninfa allegra che sa soru Miti cunsulanti ri tutti tramannati rifriscu nte seculi pi tanti viaggiaturi O bedda figghia ri tutti sfriculiata capitali fusti ‘n jonno ri l’orienti ‘mperu Paci nun putisti aviri tra barbarii tirremoti caristia ie fami Cilliri foru i megghiu figghi to Tiranni ie putenti lanzachinecchi ie bummi nun ti ristrureru Ripigghiti l’anuri ca tanti ti luvaru . . 31 CU MU FA FARI? Vulennu raggiunari mi veni ‘ntesta ‘n dubbiu cu iè ca mu fa fari ‘ntricarimi i st’affari Cu iè ca mi ci potta pigghiarimi sti ‘ntrichi Ognunu a so manera campa comu voli se paci poi nu’ iavi chi cuppa nnaiu iù Putissumu riscurriri ri ora fina dumani cu voli bonu campa cu futti ‘mbrogghi cunta Vulissi prestu Diu luvarimi sti peni ro schifu ca ccè ‘n tornu nu’ ni pozzu chiù Riciti chi vuliti iù tiru pa ma strata po restu mi nni futtu ie spero nto rifriscu MARRANZANATA Canta cunti truvaturi cunta canti a sti signuri riciccillu a to manera chi si trova nta sta fera Canta cunti ministreddu ca ti svoti u vureddu se u pattruni nu’ ti criri nu’ ci vasari i peri Grida fotti u to scuncettu pi ccù pensa sulu a iddu facci i cunta nta sacchetta a cu cunta sempri soddi Canticcila a so vintura cu ‘na bedda iettatura cunta ie canta a lu Signuri tutti i peni ri l’amuri Runa ciato o marranzanu pi chiamari u munnu sanu ogni figghiu ri sta terra st’aspittannu cunsolu Sona a loria i to campani cunfunnennu i trummitteri runa a sveglia a cu iè rummenti runa amuri a tutti quanti Canta ie cunta cu fivvuri pa loria ro Signuri FITINZIATA Chi fetu ca si senti nta l’aria sta matina chiddu stissu ca sinteva ieri Ra testa ‘ncuminciò a gravi malatia se nun ni ramu vessu muremu appressu a idda Ancora ‘nna murutu iè sulu spiranzata ma u fetu ri carogna si isa tutt’attonnu Ri sempri malata no pi cuppa sua u mericu sturia mentri idda s’a cogghi Cu iè ca a po sabbari propria nun si sapi ma cettu ccà ci voli na cura appropriata Amuri e idei novi putissumu pruvari ma picca ci nni sunu ie tanti nun nni vonu Se ‘na malanova si carricassi ssì dutturi fussi ‘na truvatura pa povira malata Cu iè vaccinatu ri reuli r’amuri finissi pi sabbari a vogghia i libittà . . 32 MUNNU VASTUNIATU Cu sta eclissi scura cori minnitta ni cunsuma ‘n ccè rizzettu o munnu pi divessi ie picciriddi Ro rumani nun ccè sicurezza cu sta fami ie dibulizza vola vola palummedda stringi fotti ssà livuzza. Potta prestu ssà frascuzza nto Danubiu arrussiatu vola tu ca po fimmari ssù maceddu ri li Slavi U RIAVULU C’ACCARIZZA VOLI L’ANIMA -vinnennu droga- Picciutteddu unni vai nta ssa strata ri chianata senti a mia nu’ ti fidari trovi fossa ie cuticchiuni Rapi l’occhi nta mmucciari pigghia a vita comu veni pigghia i facci sta chianata se voi bonu acchianari Nu’ ci sunu rosi ie ciuri ma ri megghiu nun ccè ancora custruisci ‘nsemi e toi na casuzza universali Se ti chiuri occhi ie u cori nu’ nni nesci fora chiù se ti pari propriu rura stringi i renti e fatti fozza Nu’ cc’è iautru ri fari c’affruntari a rialtà se ta scoddi pi mumento t’arruspigghi e nnai centu Ri curaggiu ta iammari cecca rintra u cori to cu ti liscia ti cunfunni sta rirennu a spisi tò Nun iè mai troppu taddu . . 33 COMU O CUDDARU A notti m’arruspigghiu scantatu pi ssì bummi riflettu ie vaiu a pensu a l’omini ie a guerra Se chissa iè a civiltà megghiu sunu i primati ca cu na cazzuttiata sa virunu tra iddi I Re 'ntempu mannavunu paladini poi sa ‘ncivileru ie mannarunu mercenarii Ora nto rumila sunu bummi ‘ntelligenti ca scansunu suddati ie afferrunu cu ie gghè ‘N fussi megghiu ca i capi sgarrusati a cazzuttiati si r’assunu tra iddi UNNI SI! Ti cercu e nu’ ti trovu ti chiamu e nu’ rispunni chiuru l’occhi e volu co pinseru ti viru ccà cu mia ’na cosa sula Si nta tuttu nto ventu ca ciuscia comu voli nta l’aria ca rispiru nto suli ca quaria nto mari nti mia Si ccà iu nti tia tu nti mia ‘na cosa sula figghiu ri cani vita ri cani munnu cani sulu comu ‘n cani moriri comu ‘n cani mancu i ‘n cani taliatu. Omunu natu pi virtù ie canuscenza fattu nu’ fusti pi viviri ri brutu ma cani ta rridducisti a siri pi nu’ iessiri ma p' appariri . . 34 NFUMMAZIONI IE ‘NFUMMATURI Amici mei carissimi ci avissima finiri ri scriviri ie diri ca ccà semu fumeri S’ammazza iè veru ma puru‘n tuttu u munnu sarrobba macari ccà comu l’autri patti I reuli nu’ cuntunu pe vecchi ‘n c’è rispettu ognunu pensa a iddu nun funziona nenti Mittitici ri iunta chiddu ca vuliti tantu iè sputari supra a vostra testa Mi vinissi i chiangiri pi quantu mali ccè propria comu chiddu ca ccè nta tuttu u munnu Amaru farisi iabbu ri chiddu ca ccè ccà cu chiù picca cu chiù assai semu tutti a menza e vai Ra testa feti u pisci compresi i vuredda taliamini nto specchiu pi campari megghiu Pinsamici ‘n tempu rannini da fari u munnu ri rumani pi tutti po cangiari PRIMU MAGGIU FESTA RO TRAVAGGHIU Pattri ie figghi oggi comu sempri vulennu travagghiu ‘u ciccaru a iddi Unni ciù pigghiamu si rissunu ‘n consultu pinsannu o pattafogghiu ie o lussu re famigghi Cu sapi se i miraculi si ripetunu nta terra pinsannu a chiddu ca ci fu nto dopo guerra Tanti ‘ntiliggenzi si misunu a pinsari a fini cuntenti si rissunu eureka U dubbiu fu risoltu ie travagghiu ccè pi tutti l’euru ie u dolluru su chiù fotti assai I borsi su iauti ri quannu ci sunu i botti chiù si ristruri ie chiù travagghiu ccè I cunti prestu fatti a scaciuni fu truvata tanti sunu bummi tanti sunu motti tanti sunu i casci tanti sunu i fossa tanti ni ittamu tantu ricostruemu chiossai ristruremu ie chiù travagghiu ccè cunsumu aumintatu ri tutti i cunsumi ie così sia. . . 35 FORA RO MUNNU FORA RI TESTA Comu fussi o cinima appena chiuru l’occhi viru tuttu viddi Iè difettu i vista o sfasamentu i testa Viriri a culuri rialu ri l’amuri Mi giru a taliari u presenti ie mi scura u cori U niuru ‘nfennu accupa u munnu interu pari ristinatu a moriri ‘ssuccumatu Stari a occhi apetti o scuru chiù scuru chiuriri l’occhi spiranzusu i viddi Lucenti como o suli giallu ie brillanti iuncennu giallo e bblù mi nesci sempri viddi Viriri cu firi nto culuri ca ti pari schezzu ra natura o rialu ro Signuri Viviri a spiranza contru l’evidenza viriri azzurru ‘u celu mentri ccè tempesta viviri cu gioia u friddu niuru motti ‘u scuru nto cori ri tanti dilusioni Chiurrennu l’occhi o scuru filici m’arruspigghiu priari a cori apettu scappannu ra realtà Chiangiu rinascennu a vita nuova cosa strana chiù tumpuliatu sugnu chiù vuluntà mi pigghia e senza angustiarimi mi isu e vaiu avanti Raveru ‘n privilegiu aviri tantu rialu biniritta firi donu sopraffinu Se io fossi mare inonderei con le mie acque la città la mia città. Penetrerei nei meandri nei vicoli più stretti annegando scarafaggi topi ed ogni insulto alla mia vista cancellando per sempre ogni ricordo infame e, questa genia immorale cu trova ‘n amicu trova ‘n tesoru cu trova ‘n tesoru peddi ‘n amicu ma trova tanti ziti Santi paroli ca ricevi mattri mia Chianci ‘n picciriddu ma nun taliu chiddu ca c’è ‘ntornu A vituva s’allagna u furasteri è sulignu nu’ sentu u lamentu ri cu mi cecca pani fatti soi Nu’ sentu nu’ viru nenti nu’ m’interessa fatti soi se nu' pottunu soddi Fattu miu sulu u silenziu ca iè ri oru . . 36 Mi rivotu nto lettu ie nu’ trovu rizzettu ripenzu o ionnu ca tuttu finisci Ci misi tant’anni pi capillu ie mi nni vantu a terra girà attornu a ‘n puntu ca nu’ sugnu iù Agghionna e scura e nu’ si femma a vuluntà i curriri appressu a ‘na chimera Ti visti passari nta ciusciuni picciuttanza spricannu ‘u megghiu tempu appressu a cui A ogni giru si sposta u baricentru pi logica gnonnu tocca a mia L’unica cosa sicura c’apparaggia i cunti senza scanzari a nuddu a morti poviru ‘llusu ca pensi ri scagghiaritilla
A CALUNNIA È ‘N VINTAREDDU MAFIA, ‘na parola ri tutti canusciuta mal’usata Dici tuttu e dici nenti Frisca ri staciuni bona pi tutti i festi i l’annu Unni nu’ si cecca iè ermafrodita cu tutti i vizieddi Supira sutta ‘n terra nta ogni locu nta cuscenza i cu nu’ l’avi. ‘Na parola pi fari ri tutta l’erba ‘n fasciu ‘N vintareddu i tramuntana pi dari lausu ie rusicarisi i canni i tanta genti Sputtusa co tempu comu ‘na fummicula Ricrisci u craunchiu scassatu se nu’ nesci tutta a rarici ‘Na parola scusa pi nu’ fari nenti pi peddiri n’amicu pi straviari a virità pi fariti n’eroi ‘na malafimmina ‘n malandrinu a voti vera a voti fumeri ri ‘mmiriusi ca ‘nfanga ‘n populu amurusu travagghiaturi binirittu ‘Na sula parola t’aiuta a campari Spiranza
UCCELLO RAPACE
Volteggi nell’aria aspettando la preda scolvolto rimani abbagliato dai valori di chi non è come te il possesso è tutto per te il potere tuo unico sogno sei nulla di fronte al creato non vedi al tuo interno sei vuoto non conosci l’amore Sorridi rimirandoti allo specchio godendo di te scacci i pensieri bevendo cognac ti droghi sognando mondi irreali chiudi gli occhi non volendo vedere al di là la cruda realtà al risveglio ti getta per terra un sorriso ti giunge attraverso i ricordi tua madre aspetta sulla soglia te, figlio. la sclerosi tradisce il tuo stato nascondi il tic che parla di te inutilmente con gesto furtivo fallisti cercando al di là ciò che invece e dentro di te Volare lontano lontano oltre l’universo infinito Cercare cercare distrarre posso il pensiero Sognare ancora Bramarti ancora Sperare ancora Viva vederti un giorno prassi realizzata in questo mondo Vi lauru ie vi ringraziu Signuri po beni ca vuliti a sta ma terra po suli ca mannati ogni matina pa luna ca llumina i me notti po riccu mari ca vagna i nostri costi pi l’acqua ca chiuviti quannu vuliti po spiritu ca rati e vostri figghi pa pacenza ca rati e puvureddi ‘Na cosa sula v’addumannu ancora ca quagghia a murudda a ccu iè putenti nto taliari ca esisti iautru o munnu
ORTIGIA
O Rigina Tu Incantata Ginirusa Isula Assulata O Rigina tu ‘ncatinata tra celu e mari ‘ncastunata Vasata Ro Signuri ri figghi snaturati stracangiata Nu’ mi scoddu i tia mentri moru sonnu ogni mumentu aspittannu cunsolu mumenti aruci cercu nta mimoria malacrianzi chiangiu abbannunatu i dilfini spingiunu vulannu insemi a mia i piscicani azzannunu rivutannu a fitinzia
ORTIGIA O Rigina Tu Incantata Ginirusa Isula Assangata
SIRACUSA Susemini Isamini R isurgemu A rraggiati Cantamu Uniti S unnannu A occhi aperti
PRIARI O PATTRI Quannu ‘u focu s’astuta nu’ senti chiù caluri Pria Anchi se pari ca nnadduma Quaria Lassiti iri co pinseri Parrici T’ascuta ie manna Appoggia ‘n terra i rinocchia se senti ri tuccari u funnu Chissu iè u mumentu nu’ ta lassatu mai Chiamulu pattri si fa virriri nu’ ti lassa chiù
NA POTTA...
Pi trasiri e sciri ri ‘na casa ‘n passaggiu pi l’amici p’addifenniri ri cu ni voli mali nu riparu ‘n cacciri pi nun fari sciri Sempri e sulu ‘na potta catina pisanti ‘na barrera Ieri ora e sempri ‘Na potta sbarrata e cu aspetta ca si rapi Megghiu ‘n casinu ‘nta ‘na rutta apetta ‘nsemi cu e sonna ca sunu pi ccù voli Miatiddu addevo ca iè libiru ri spattiri pirati a ddritta e manca e novi misi pi fari scuppiari a vita comu ‘n’omunu ca cecca i so diritti Mischinu chiddu ‘nta ‘na reggia cu cancelli r’oru Potti ccà e potti dda ‘nto celu ‘n terra e ‘n pararisu Nun ci su potti ca tenunu pi cu sapi sunnari abbulari satari a peri ‘ncucchi liggeru comu ‘na vita assuppata i virità cantannu comu ‘n’ariddu a vuci fotti Megghiu ‘n pottu i mari c’abbrazza apettu a cu sonna libittà ri campari ‘n paci pi rifarisi ‘na vita No pi diri ma pi fari cu gnegnu e murusanza Se ci su potti nu’ ci staju nu’ ci vegnu nu’ ci sugnu OMAGGIO AD ARCHIMEDE O Padre antico Nobil d’ingegno, Sommo fra i grandi, Precursor nelle vie del sapere: vivesti volendo, scopristi pensando, dicesti facendo. Come il sole ch’illumina e dà vita, su noi rifletti l’immensa gloria.
U VINU fruttu ra terra ro suli ie dda fatica si fa cca rracina rici l'anticu saggiu Comu l'amuri quannu iè ssinceru quaria Pistammutta vintiquattru o quarantotturi iancu russu o niuru muscateddu o spumanteddu ri rrera antica o nuvidduni basta ca iè ri utti bona Masculi iè fimmini viviti viviti a saluti re vostri zziti Fimmini schetti ie mmaritati itici alleggiu sennò u paiati cauci ietta se nn'abbusati Isamu i calici cu allegria cala cala cu ssimpatia ma riuddamini a maiaria mpriaca Salve scoglio caldo ricordi chi dovette per l’ignoto lasciarti? O acque chete dell’ionio mare che cullate pensieri cari al par dei familiari di chi deste natali O scroscio d’aretusa fresca fonte sognata da chi anela un giorno il ritorno salve
MERICU Mericu ca sturii stu bruttu mali riodditi u giuramentu ca ti fa strummentu Malata sugnu no malatia Se a vacca nun va rima contra currenti e ghietta vuci prima o poi coccarunu ti senti Ratti versu spatti spiranza ie amuri A malatia suppotto a 'ndifferenza no Cu 'n cocciu ri meli cogghi tanti muschi ca ucca ruci guarisci tanti mali A lauria ti fa tantu granni a pacenza eternu Grazzi dutturi e prufissuri pi chiddu ca facisti Pi chiddu ca mi rasti ie runi Ti biniriciu
Ho amato ed amo la vita mio Signore Non temo il tramonto Spero nell'aurora mattutina inizio di una nuova era
'N FIMMERI Aa vuiautri 'nfimmeri vi vogghiu diri Malata sugnu no malatia Bona samaritana ca mi curi cu valia Mi rivotu nto lettu e nun trovu rizzettu Paci nunn'haiu tra pene e vai Mi la vi e m'asciughi cu amuri e simpatia 'nfimmera ca soffri 'nsemi a mia 'N silenziu vai girannu notti e ghionnu pungennu ie prilivannu notti e ghionnu Loria o Signuri ca ci siti Grazzi a vuiautri boni figghi i mattri
O FIGGHIU NOSTRU Ti vulevumu ie vinisti -..............................- Vi lauriu ie vi ringraziu Signuri pi sta grazia ca ni rasti Crisci beddu cu saluti runa loria o Signuri Calici o celu cu allegria auguranniti futtuna Cu sti campani a festa cunfunnemu i trummitteri Bona vintura -...............- 'nta st'iniziu ra to via Isa a vela ventu 'n puppa cerca a vera truvatura A famigghia a prima cosa cu l'amuri pa ma sposa
BIATA TU SICILIA BEDDA Tri punti tantu viddi culurata sempre 'N curunata i mari 'lluminata i suli ciaurusa i gelsominu "ISULA RI SAPURI" A genti ri sti patti iè comu u so vulcanu a voti straculia ma risulenti abbrazza u viandanti Biata tu Sicilia bedda e cu ti voli beni
MIO DIO ti ringrazio per la vita che mi hai donato per avermi concesso di rimanere bambino perché so gioire e ridere per l’amore che mi hai trasmesso e concesso d’avere ma soprattutto, perché mi hai dato la possibilità di riflettere e discernere sulle scelte della mia vita Aiutami ad accettare la tua volontà con carità gli altri e ad avere la saggezza di accettare me stesso Così sia
Dedico queste riflessioni in versi nel mio vernacolo siracusano alla mia
|