Antonio Randazzo

 

Memorie di Siracusa

 

verso l'ideale

    RIFLESSIONI IN VERSI SCIOLTI

aurora siracusa

   RIFLESSIONI IN VERSI SCIOLTI

Mappa Siracusa

CAPITOLO XII°

 Riflessioni e meditazioni

Versi liberi in vernacolo siracusano parlato

 MATINATA DI RISUREZIONI

Comu m’arruspigghiai ‘sta matina

u cori mi si fici ranni ranni

Na vuci nnica nnica mi rissi chianu chianu

Fa fa fa do do do

Do re mi fa sol la si do

Do mi fa Re

Suli si do

Rugnu e mi fa Re

Si fazzu

Sulu se fazzu ‘n festa

i manu si movunu co cuori

Rugnu e mi fa Suli

Suli sugnu

Sulu si rugnu sugnu

Ma se nu’ sugnu chi rugnu?

 

 

SVEGLIA A NIAUTRI

Trinacria susiti

Num viri ca tutti ti pistunu ?

Susiti

Isatilli ‘ssi rinocchia

Unn’ iè u curaggiu anticu ri l’omini to?

Quantu ancora a soffriri pi viriri luci?

Nenti nenti co sangu s’annacquò ca panza china ri tanti?

Quann’ è c’arriva u tezzu jonnu?

Quantu voti a moriri?

A vò luvari ‘ssa crozza i ‘ssu cantuni?

Stennili ‘ssi frazza ma pi pigghiaritilla!

U sai ca u saziu nu’ criri o riunu?

U beddu mari tu vinnisti pi soddi

pi bisognu ti vinnisti l’anuri

co cimentu cangiasti ‘a terra

mancu aceddi cantunu chiù

Isili si rinocchia!

Riodditi co Suli spunta macari pi tia

Isili s’occhi a cu ti Criò

Iddu ti runa a fozza ma u restu mettaccillu tu

Nu’ mannari chiù se voi vai

Senti ‘u vespru sona pi tia!

 

 

PI CU S’AVISSA SCURDATU

 

Sbrurusi saputeddi cu finali baddusi

tantu fu rittu ma nun tuttu fu scrittu

Fu duru u dopu guerra pe figghi ri sta terra

ccà nun c’era pani ie travagghiu inveci mancu

Tanti nun c’erunu o forsi su scuddaru

cu rummeva e cu sunnava

scriveru pi sintutu riri

ciumi ri ‘nchiostru ie libbra chini chini

Se scrivu iù ca cc'eru chi dannu pozzu fari?

Pi cu nu nnu sapissi nascii ‘nto scogghiu

quannu ORTIGIA nun gnera

Siculi ierunu i me avi

picchì grecu nun mi sentu pi natura

Scola ni vosi picca e nenti

tanta quanta mi bastò

u restu mi vinni ra famigghia

ca nuddu diligò pa dducazioni

Netta cutta tutta saggizza

cuntata mi fu pi tutta a vita

Virità sempri si rici di nnicu mi fu drittu

nun sempri si po diri chiddu ca piaci

Idda iè assoluta nun po ssiri rilativa

st’ultima nto casu iè diplomazia

Accademici nun cci nne ‘nta ma famigghia

onestà ie anuri l'unicu blasuni

Nenti m’aspettu ri stu cuntu ca paroli pessi

Se a facci fu fatta pi taliari avanti a aviri a so ragiuni

vutarisi rarreri a riuddari iè cosa salutari se sebbi a caminari

Futtunatu fui r’aviri pattri ie mattri chissi

scappi rossi illetteratu iddu

ma ciriveddu finu campagnolu

Sarta bona idda eredi ri Maricchia

pi ranni futtuna a megghiu travagghiatura fina

Nta sta pruvincia “babba” ‘i reuli cuntavunu

ranni ie picciriddi canuscevumu i valuri

Picciriddi crisciuti troppu prestu

a Mirabella ie a Santa Cruci ni raumu vuci

Scola fu a strata prima ie doppu guerra

tra AM liri ie soddi fora cursu

O taliu ie a spidduta currevumu sbannuti

pirocchia p’amici ie cimici affamati

Ranni fu a gioia po bbroru i peri i Voi

Pani ie acqua pazza fu a vera sustanza

grazi a idda sugnu ca biniriciu ssi ionna

U.M.B.A., U.N.R.A. ie tessiri u pani fu picca

rascannini a panza pinzannu a sustanza

.Cc’è cu va n KENYA cc’è cu va ‘n UGANDA

a prima cacciata ma fici ri picciriddu

cu frecci ie zabbatani safari e caccia rossa ri succi ie pappapani

Malacanni foru picca

‘ntrallazzu 'nveci assai

fu a prima scola pi l’ebbica attuali

Poi traseru i ‘Ngrisi cu tanta viulenza ri giggomma stravaganza

Tivvù ciddì piccì occhèi gubbai ni misunu ‘nte vai

Chiangiri ssi tempi nu’ mi pari u casu

ma riuddannammillu mi fa campari megghiu

ie pi nu’ mu scuddari mu scrivu appressu ccà

Sta vita n’abbasta e n’assupecchia

ma nu’ va spricata

picchì iessiri nun si po chiù ri’ na vota

O peggiu nu’ cc’è fini fu scrittu cu ragiuni

a virità rinasci a facci re ‘mbrugghiuni

Idda è ‘n difettu nu’ sempri si po diri

eppuru a lungu andari galleggia ‘nto mari

Forsi iè ri pazzi parrari ca brezza

certu ancora peggiu ‘mbriacarisi ri fezza

Nascimmu pi virtù ie canuscenza scrissi u Divinu

curremu sempri u rischiu ri viviri ri pagghiazza

Sennu disfiziatu ti fa mancari u ciatu

femmiti nu’ t’arraggiari pacenzia a ma aviri

Cocciu supira cocciu scurruni i iunnati

vivili cuntentu viri ca riciati

Anchi se a Cruci pisa vivi a to vita

vivila china china liggera po ssiri

Sittanta voti setti s’avissa piddunari

‘n tempu senza fini comu a rina ro mari

Quannu iai vogghia ri fari

camina nu’ ti fimmari sennò ta fanu passari

Cu vivi i camurria sempri si vavia

cassandri sempri pronti nu nni scutari

L’omunu saggiu ie giustu si vadda sempri ‘nto specchiu

u sapi ca si speddi se runa cuntu aricchi

Seguiri esempi tinti iè facili cupiari

fai beni all’autri futtennitinni i tutti

Cu mangia fa muddichi rici l’anticu saggiu

tira u to filagnu nu’ taliari a nuddu

Vivi u jonnu pi chiddu ca iè

sabbanniti chi mangiari e no chi travagghiari

Leva u pumu fracitu ro panaru

prima c’anfracitisciunu l’autri

Megghiu oggi l’ovu ca a iaddina rumani

ma niura a casa unni iaddina canta

Niura a jatta ca sta o fucularu

picchì u cani unni va rusica l’ossu

 Cu zappa zappa a so vigna

cu megghiu a zappa megghiu vinnigna

Cu strigghia u so cavaddu nu’ iè jazzuni

Sarausani:

ririti chiangitii vostri peni nu’ sunu finuti

visti i risultati nu’ cc’è ri stari allegri

Se propriu u vuliti sapiri ‘n’angilicchiu mu vinni a diri:

‘ntuniuzzu vali pi tia

ma po sebbiri a tutti quanti

‘nta vita ca ti resta nun na ‘mmiscari i catti

Nu’ cunfunniri mai a ‘rannizza ri l’amuri

cu l’amuri pa rannizza

 

 

A MIA MADRE

 

Averti ancora per appoggiarmi a te guida sicura

Ricordi ancora offese all’amor tuo?

Io frutto della tua sofferta carne

sorriso radioso ebbi ogni istante con gli altri miei

Da lassu veglia al bisogno

come amorosa fosti accanto nel nostro incerto cammino

Disattento figlio nel crinale della vita meritai non averti

Conforto saperti scelto frutto tra gli altri tuoi lassù

Raddrizza la mia rotta stella ora come allora

Illumina d’immenzo il mio cammino

o dolce mamma mai dimenticata

Chiù sugnu luntanu e chiù ti vogghiu beni

amata terra mia Sicilia bedda

Ma gn- ionnu ggiuru ca ritonnu

Sugnu luntanu chiusu comu n'aceddu nta na caggia r’oru

Cantu ppi raggia ie no p’amuri maiara mattri china ri ricchizzi

Pi fami ma ppò fari a truscitedda ri spiranzi

Chiangiu ca ppo lassari u suli ca stati ie mennu ’nffoca ie u mari bblù

Vituvu sugnu anchi se truvai travagghiu pani pruvurenza e dignità

Ma a quali prezzu matrigna terra mia ca mi sgravasti

Ti sonnu notti e ghionnu ma ti giuru ca ritonnu

 

 

CANTASTORII SARAUSANU

 

Cuntu ramuri e di picchì

Chista iè a storia vera ri ‘n ppicciottu babbazzu

ca lassò u so paisi pi fami e dibulizza

Scattiò ri Ortigia all' Alpi girannu peri peri

currennu apressu a cui senza sapiri picchì

Fu giustu? A vuiautri sta custioni

Intantu u picciutteddu crireva ‘nta giustizia

pinsannu ri truvalla ‘nto munnu raricata

Crireva crireva crireva

U munnu vuleva sabbari u poviru ntuniuzzu

senza mai fimmarisi a taliari megghiu

Baddasciu iera allura cu l’amici soi

strata a ppo na fari p’ amuri ri campari

Passò voschi ie muntagni ‘n cecca ri picchì

ma iennu iennu nenti potti truvari

Sunnava sunnava sunnava

‘Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra

trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatu

Mastriceddu bonu co lignu riscurreva

nenti potti fari ri chiddu ca sapeva

‘Nta tutta a nazioni genti canusciu

ciccannu soluzioni a tanti custioni

Straviatu ‘nto pinseri comu tutti pari

strata nu’ truvava pi putiri siri

Cunfunnutu a menzu a tanti sulignu a menzu a fudda

sa vo fissatu ‘n testa cangiari u munnu pessu

‘Ntrunatu pi com’era iddu ieva a fari

apressu e gnuri iennu senza sapiri picchì

Spirava spirava spirava

‘Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra

trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatu

Cu l’occhi ‘nttuppati nenti sapeva picchì nu’ taliava unni puteva iri

Che crucchi unni cariu agneddu a mmenzu e lupi

spacchiusu e temerariu rischiò ri farisi mali

Finutu ri cric a croc a valli ro Passiriu

co rischiu ranniari ‘nto ciumi assatanatu

Ri pannu ieva vistutu sulignu figghiu ri mattri

cretinu fu crirutu ie fossi anticchia ccè

Vaddatu cu simpatia ro Pattri i tutti quanti

novu Robinudd re causi pidduti

Tanta strata fici ca lanterna Dioginea

ma caminannu caminannu nu’ si ritruvò

Disidiratu e ciccatu chiddu ca vuleva

rintra iddu aveva ma nu' nu sapeva

Anchi ri luntanu u ciaru sinteva

picchì stampata aveva a terra rintra o cuori

 Chiangeva l’anima so ma nu’ ssarrinneva

e puru a vucca stritta vuci iddu ittava

Cu spuntata spata e bilicu sfasciatu

liggiu libbra ‘nteri e giunnali a mai finiri

Passò iunnati ‘nteri cu cu ciccava pani

cu tanti sciopiranti e poviri scunsulati

‘NtoTicinu tistimoni ra machina abbuccata

‘nto ‘mmaraggiatu ciumi ri ‘n capu sgarrusatu

Cogghiri figghi i mattri ammazzati a Bascapè

cu tanti cumpagneddi ‘nta prima sciuta fora

A prima tumpulata l’appi ri‘na strammata

muggheri accuppiata ro iurici ‘ntrunatu

Fu tanta a raggia avuta ca vuleva cangiari

ma nenti potti fari pi chiddu ca nu’ ccera

Picciotto tra picciotti armatu e ccupaggiatu

i l’una e l’autra patti ri tutti schifiatu

Idei sissantottini manifestaru tanti

contru i soi bisogni iappi a navigari

Chi libirtà vulevunu pistannu chidda ri iddu?

Chi cuppa puteva aviri ri quantu succireva?

Se i liggi ierunu chissi ri Mao differenti

Distrattu num vireva i motti ie tanta fami

cu l’occhi ie u cuori chiusi ieva ieva ieva

‘Nta l’Arnu alluvionatu girò ammaraggiatu

rischiannu veru a morti ro succi ‘nttrappulatu

Sbattennu a ritta ie a manca l’anticu culunnatu

truvò a bona via ri Chiddu accumpagnatu

Nisciù ri ‘ssu scaluni ri turlintana armatu

pamministrari liggi prontu fu mannatu

‘Na fimmina sincera cumpagna iappi allura

cu idda caminò avanzannu ‘nta carrera

Frinatu ‘nta l’idei senza tanta cummvinzioni

girava notti e ionnu pi strati ie valli pessi

Pa longa malatia i peni foru tanti

vosi cu iè ca vosi ripigghiò a chianata

Chiangeva u cori ‘m pena ma nu’ s’arrinneva

iera ‘nsuccumatu ma gridava gridava gridava

spirava spirava spirava.

Pi chiddu ca faceva puttrisinu fu chiamatu

girannu unni ie gghe anchi a patti o scuru

Chiamatu ri cu fu ca u vuleva beni

lassari iappi rittu ri nu’ circari sbbenti

Fieru e scunsulatu ma tistaddu quantu chì

tirò u filagnu susennisi ogni vota

Ruluri ‘nta cuscenza re tanti scuppuluni

‘mpammu re so occhi nu’ visti cosa ccera

Cu lingua e parlantina attravirsò u mari

girannu a manu a manu ni visti cosi totti

 ‘mpicchiati pi giustizia ‘nteressata assai

marredda ‘mpurigghiata di paroli persi

Abusi ci nnì foru ie sempri s’appillò

facennu custioni cu tanti pirituni

Poi arrivò u ionnu ma nun fu sceltu ri iddu

ca finalmenti visti c’aveva rintra u cori

Sbattennu unni sbattiu o forsi fu dicisu

lassò zzoccu faceva pi fari fari fari

iappi iappi iappi

U trimuri mai lassatu tuttu paru u ripigghiò

u ciauru ro cori ra so terra rispirò

e fu realizzatu chiddu ca vosi iessiri

pinsannu ‘n pusitivu pi viviri filici

Pruvuli e cartucci china a so visazza

cu Diu pi cumpagnu pi l’ultimi sparati

Chista iè a vera storia ro poviru ntuniuzzu

cavaleri senza siri “terruni” Sicilianu

ri tutti fu chiamatu

Oppresso brama crescere

l’uomo nel suo essere

Avulsi alla coscienza

nascosti da pietoso velo giacciono ricordi

Crearli volle labili al flebil fil legati

e trepidanti fremono oppressi nei meandri

L’esser anela valenza tornar rifiutando l’apparir

Scalciano nel profondo limbo di morte viva

tesori celati da melmoso caos

tornano nel sonno a frotte a frotte

Laboriosi spaziano nella buia notte

ambiscono tornar a ricchezze antiche

Come formica al fare accumula

per tempi tristi e grami

così memorie crescono

per viver ritornando

Protagonisti liberi

regnano al fin sull’essere

tornato a sua natura

 

 

AMURI LINGUA ANTICA

 

Scriviri comu parro chi cosa masppittavu

se nuddu capisci a lingua ri sa pattri?

Parrari tanti lingui scuddannisi u passatu

girari tuttu u munnu pi nu’ capiri nenti

‘Nchiostru spricatu mi rissi ‘n caru amicu

nu’ iè ri moda scriviri accussì

Ciatu ittatu o ventu parrari comu parru

nu’ c’è passaggiu aricchi pi cu nu’ voli scutari

Megghiu vaddari a visu apettu

rirennu cu l’occhi a tutti quanti

‘N cocciu ri meli acchiappa tanti muschi

‘na carizza strogghi cori duri

‘na parola aruci rapi tanti potti

dari ti runa quantu chì

 

 

COMU O FUMMAGGI SUPIRA E MACCARRUNI

 

Biniritta frevi ca ti fa fimmari

riflettiri addumannariti unni vai

Suli luna Stiddi vulari appressu ar iddi

Viaggiari sunnari viviri a iunnata

Aviri tuttu e num pinsari

senza essiri schiavu ro tempu

Ultima spiaggia

libittà ri sunnari e riviriri i facci vuluti beni

unu doppu l’autru

A famigghia

Pattri quanti sacrifici vi custai?

Mattri quantu amuri mi rasturu?

Frati divessi e tutti i stissi

frutti ra stissa pianta

cugghiuti troppu prestu

a voti a china maturazioni

Ruru sopravviviri o ristinu

ma u compitu forsi fu diversu?

Frevi r’amuri bbrucimi sti vini

Accussi pinsatu

vulutu beni tanti cosi iagghiu ri fari

ionna ca passunu

n’autru spicchiu sa maturatu

n’autru fogghiu sa gghincutu

Vuliri… vulari… ritunnari….

 

 

RIODDI ‘MMISCA ‘MMISCA

 

Aruci ie amari vanu e venunu rioddi

scatinatu u ciriveddu nu’ canusci sbarramenti

U pinseru libiratu fa sunnari a occhi aperti

rapi tutti i putticati ‘n cerca i l’anima pidduta

Vola vola fantasia accumpagniti cu mia

vai luntanu nu’ ti fimmari già passaru l’ anni mei

Vola supira vola sutta all’iniziu ra ma strada

ventu ‘n puppa isa a vela ca i dumanni sunu tanti

Chiama venti ginirusi pi vulari chiù luntanu

vai avanti nu’ ti fimmari p’aiutarimi a sapiri

Vola a dritta vola a manca co curaggiu nu’ mi manca

vola iauto luntanu a ciccari i me rarici

Scinni munti ie vadduni trascinatu comu ‘n ciumi

u passaggiu è strittu e longu tira rittu n’ ti fimmari

Vola vola senza sosta nta l’antica primavera

riputtannimi rioddi ceccu e trovu u mo futuru

 

 

MATINATA A SANTA CRUCI

 

O sarausani ca tempu di rioddi nu’ aviti

moderni figghi ri st’anticu scogghiu

Pena nu’ putiti aviri

piddisturu sti cosi e nu’ sapiti

L’aurora ca spunta a Santa Cruci

allumina d’immenzu lu mo cori

Taliannu rittu rittu unni spunta u suli

’n Pararisu pari sta magnificanza

U sciroccu ciuscia longhi l’unni

ca ri scuma pittunu sti scogghi

‘N quattru culuratu i Raffaellu

pari ‘mppicchiatu o liuneddu

L’arcu ra vanedda chiuri u celu

tagghiannu l’infinitu fimmamentu

‘Na vacca scivula ‘nta l’acqua

attraccannu sutta o muragghiuni

A funtanedda nova picchiulia

ca cillitta spanatedda

Sarausa s’arruspigghia

ié matinu

 

 

VIA GARGALLU

 

San Gatanu nun cc'è chiù

pi viriri a fini ca facisti

Tristi e strazianti u to silenziu

se penzu a quanta gioia circulava

I chiova ro scapparu

a serra ro siggiaru

scrusciu iera ma rallegrava

La Runa vinnennu

Stefunu ‘nfunnannu

u ciauru ri pani n’arricriava u nasu

Currennu e vuciannu

scurrevunu i iunnati

rirennu pi nenti vulennu beni a tanti

Maricchia cusennu

Cuncittina rizzittannu

vivevumu filici ‘nta stu locu ri paci

Machini nu’ c’erunu

che ligna si cuceva

iù vissi ‘n allegria a prima vita mia

Ora ca sugnu ranni

rioddi e nustalgia mi pottuni ‘nti tia

pinsannu e suspirannu

ca nun po chiù siri iessiri com’eri

 

 

ORTIGIA AMURI MIU.

 

Vadda chi beddu tramontu se ti metti o spiazzettu

viri u suli e pantaneddi s’arrizzetta ‘nta l’iblei

Veni veni furasteri ccà passò a storia ‘ntera

Vadda sta funtana bedda nesci frisca i sutta terra

Archimedi ‘nta so sfera ‘mmaginò stu gran futuru

‘nta sta costa frastagliata anniricò tanti straneri

Viri chi magnificenza ri sti pettri antichi ie saggi

veni ccà tra mari e suli ‘nta stu ciauru celesti

Quanta é bedda ccà a staciuni sunu quattru e pari una

‘nta stu locu ri malia tanti già passaru i ccà

Ri chiù granni fommu capaci ri puttalla a ‘sta ruvina

quanti figghi strummintusi appò na scappari fora

Nuddu ié profeta rintra ‘nta sta terra futtunata

sulu quannu arriva a morti i chiangemu tutti pari

Veni veni viandanti ca u viddicu ié sempri ccà

’nta sta terra luminusa ‘ncuminciò a civiltà

 

 

FACCI RISPIRATA

 

Talia chi spittaculu a natura

u mari travessu cummogghia u scogghiu a pizzu

Scumazzata ri biancu o laggu ié l’isula re cani

U tempu si femma ‘nte rioddi

U cantu schigghenti ro iaddu i ranna Pudda

arruspigghia u quatteri

‘N campagnolu nesci a potta a matinata

pa ‘ncuminciari prestu ‘a so junnata

Iddu va

U gricali sbatti mari supra costa

sbrinziannu fimmineddi rispirati

c’aspettunu u ritiru i l’umineddi

Ié u puntu chiù iautu ra costa

pi viriri i vacchi trasiri ‘nto pottu

Nuttata viglianti a ppò na fari

pi l’amaru pani all’acqua ie o ventu.

‘Na vuci grida ie tutti ‘n coro

su ccà su ccà

Nuddu manca appellu

menu mali

 

 

TALIU RI ‘NA VOTA

 

Ogni cosa co so tempu ca nu’ rura tuttu u tempu

Restunu i rioddi

Ricchizza i l’anima ca nu’ mi po luvari

Chiuru l’occhi ie viru chiddu ca tu nu’ sai

A migghiara svulazzavunu vinennu ri luntanu ‘nta sta costa

Nu’ ci sunu chiù gabbiani tra celu terra ie mari ro taliu

Nu’ ccè chiù mancu taliu re cappuccini ie re ru frati

U mari ‘nfinitu all’orizzonti scurava u cori e cacciarati

Cummareddi aspittavunu u tunnu cu truscitedda ie addrivuzzi

sutta l’occhiu ro bobbonicu palazzu

L’acqua sbrinziava banchina ie piscaturi sbattennu nta l’antichi scogghi

Piscari mazzuneddi riva riva cu lenza ggniscata ri sadduzza

Marinari priparari nassi ie conzi ricusennu riti strazzateddi

Vicchiareddi ‘ncutugnati ri ssa vista riuddavunu appuggiati ‘nte pileri

Picciriddi spinzirati iucavumu vucianti sunnannu futuru rosi e ciuri

viaggi mari mari vitturiusi battagli pa vita

Pattiri e nu’ truvariti accussì vosi ristinu

ma nuddu mi po ‘rrubbari ‘sta ricchizza.

 

 

AKRADINA

 

Ci si macari tu nta sta curuna ‘ntornu a Ortigia bedda

Akràdes piraniu sabbaggiu anticu ca runi nomu a sta terra iauta

Bedduviriri tistimoni i tanta civilità

sangunanti ri firiti malandrinati spini ie coliri pi iunta

Assulata nta l‘antichi cozzi tra agghiastru chiappiri ie jnestra

sciobba ‘nzalori ciarusa i riniu ie finuccheddu i timpa

Tra Palazzu Rosa Maltoni Testa o re e voscu Minniti

Villa re poviri pi scampagnati ie festi allura

casuzza rizzzettu pastura e riparu a tanti razzi ‘nsitati cu tutti ‘i rarici ora

‘nsemi pi dari novu fruttu

pi viviri stu tempu nta spiranza

pi niuddari i nostri rreri

pi farini ‘n populu sulu

ca vivi ogni ionnu comu fussi sempri primavera

 

                                                                                          Dall' A ccoglienza 

                                                                                       nella   C ondivisione 

                                                                                                  R inasce

                                                                                             l’   A micizia

                                                                                                  D disponibile

                                                                                                  I ndispensabile

                                                                     per una               N uova

                                                                                  stagione D’ A more

 

 

 

 

L’OLEANDRU FU…NU’ JE’, FORSI RITORNA

 

Vo-scen-za Benerica a vui ca stimu tantu

baciamu i manu

Vutarisi rarreri a riuddari

iè cosa bona e giusta se sebbi a caminari

Omini pianti animali ie cosi

‘nsemi o chianu ra mattrici pi vuluntà divina

Viri chi magnificenza

ri sti pettri antichi e saggi

‘N ciuffu r’erba

na pinnillata i virdi

n’arcubalenu ri spiranza pi cu talia

O chianu ra santuzza nostra

tra viddi giallu russu ri l’oleandri beddi

godi l’occhiu ie l’anima a ‘ssa vista

Santa allianza

tra maistria i l’omini ie natura

Accussì iè u pararisu

o ci assimigghia

 

 

SPIRANZA

 

Omunu ca senza rizzettu

vai currennu ammatula

Sonna fatti fozza

sunnari fa vulari

spirari fa campari

Ri l’omini iè a spiranza

nu’ mori mai

piddennila si mori

Sonna

i sonna sunu spiranza

rialu ri Diu a stu munnu

nta l’autru

nu’ cinnè bisognu

Finisciunu co primu chiantu

rinasciunu pa vita

Abbivira che sonna a spiranza

nto ruluri

runa pacenza

 

 

INNU A LUCIA

 

"e o Pattri ca ma resi"

Quannu nascisti tu bidduzza mia

San Martinu scampaniò

i quagghi svulazzaru

i papiri quaquariaru

ie muletta sataru

U quatteri sparò

pi dari a bona nova

chiamannu i cummareddi a to prisenza

Nascisti ristinata a ccumpagnarimi

ro Pattri ca ni vosi tantu beni

Maiulina ti visti stidda rirenti

rosa sbucciata pi mia sulu

U suli nu’ fu chiù accussì luntanu

ie nenti avissa statu a vita mia

se nu’ fussi stata china ri tia

Mmiriati fummu ri chiddi

ca ni vistunu futtunati

Chianammu ‘n giovinezza a nostra strata

e zzemmula finemila di scinnuta

Stringiti a mia ‘nta stu mumento

e fina ca rura u nostru ciatu

 

 

AMURI PI SEMPRI

 

L’amuri iè comu o Suli

quannu ccè quaria

Iddu bedda mia

nu’ sulu s’abbannia

ma ionnu doppu ionnu

si vivi ‘n cumpagnia

S’abbivira mi senti

cu tanti strummenti

Pacenza e cumprenzioni

‘nta giusta dimenzioni

Quannu iè putenti

fa cangiari a tanti

Funni u ciriveddu

Ammalia l’omu saggiu inchennulu i curaggiu

Niuru cu nu’ si fa ‘ncantari

chi peddi nu' nu po sapiri

Ora ca sugnu ranni

tu vogghiu propriu riri

‘Nta gioia ie nto ruluri

tu sula fusti amuri

Grazi amica mia

ca fusti a mia malia

 

ASPITTANNU ‘I NOZZI D’ORU "quartu tempu"

 

Trent’anni sunu tanti e pari ieri ca mi trimavunu l’anchi ca taliata

Nobili e sicura a to caminata traballanti a ma ‘sistenza

‘Nzzemmula criscimmu tuttu rui anchi se nu’ fu facili a via

Iessiri comu sugnu nu’ sunnasti

stidda ristinu pa ma strata

Iautru nu’ sacciu ‘mmagginari

ca a vita passata nsemi a tia

Puisii ro munnu nunnabbastunu

pi ringraziari a to pacenza

Occhi funnuti spugghianti a cuscenza

scusatimi re tanti malacrianzi

Nu’ basta isariti santa u beni ca ti vogghiu

ie pe totti ca ti fici pa picca ‘spirienza

Forsi nun iè taddu riritillu

ca mi ripigghia u trimuliu aspittanniti

Maravigghiusa rispunnenza r’amurusi sensi

Sfiziu ni fici a voti

ma mai pi pinsatu mali

Menturi ri fattu pi mia

luci luminusa ri nomu

Du menzi mennuli ie ‘n sulu fruttu

‘nsemi pi l’eternità

 

 

Immaginarti

sognarti

Amarti

già prima di vederti

Ambirti

incontrarti

sposarti

Adorarti

e poi viver con me tu volesti

Amato bene

compagna amica

donata giovinetta alla mia gioia

ristoro per la mia vecchiaia

per le mie stanche membra

Insieme ancora

per l'eternità

 

DA SIRACUSA AD ORTIGIA IRI E VINIRI

E IL SOGNO CONTINUA….

"Non mi lascerò rubare i sogni"

 

‘Nsemi a tanti amici

partii nel sessanta in cerca di futuro

U ciauru ra terra

avevu rintra o cori

Provincia babba eri

quannu ti lassai

Vissi lontano

alimentando sogni

non vidi meno male

il tuo destino avverso

Piangeva il mio cuore

per te Ortigia bella

al ricordo tremavo

sapendoti lontana

Venni me ne dolgo

non sei quella di un tempo

Sugnu ‘nsuccumatu e voju jttari vuci

Quello che penso l’ho detto scolpendo

Quello che ricordo l’ho scrissi nel mio libro

Quello che spero

a vui sarausani vu ricu babbu babbu

I spiranzi c’avemu vanu zappuliati

i pianti pi crisciri, vanu abbivirati

Ricuminciamu ‘nsemi

spirannu u megghiu tempu

 

 

A PECURA NIURA IÈ SEMPRI CUNTRULLATA

 

U cani affuta i pecuri ca fa stari nto filagnu

A strata iè sincaliata ro pattruni ca talia

Agnidduzzu crisci beddu se nu' nesci fora strata

Cuntinuannu a fari mbee.. iè addivatu cu saluti

Se s’azzarda a fari bi.... a so paia iè priparata

Nu’ s’aspetta ca matura priparannu a so vintura

ie girannu a prima Pasqua si sacrifica nt’altari

Accussi va u munnu

 

ASPITTANNU A GIUSTIZIA

 

Giustizia unni si

Ti ceccu e nu’ ti trovu

Mi rissunu ca si

ca spata ie ca vilanza

ie cuntinuu a ciccariti

Tagghiu ‘ntravistu ma nu’ ti trovu

Picciriddu ti ciccai senza truvariti

quanta strata fici pi viririti

ma tu t’ammucci

Si parra i tia ‘nte libbra

ie pari ca tutti sanu comu si

ma nu’ ti trovu

Possibili ca si tantu luntana?

Ti vriogni?

Prima ca finisciunu i me jonna

ti vulissi viriri

se nno

sicuru ti trovu all’autru munnu

U sacciu

t’haiu ‘ntravistu

si bedda

 

SCIRUCCATA

 

Unna longa sciroccu a livanti

alica ‘nta scugghera

ciauru ca a tanti nu’ piaci

Lagnusia tagghiata co cuteddu

Ruci sunnulenza

Cu a smoviri i figghi r’Aretusa

ri ‘sta longa sciruccata?

Eulu putenti Diu ro ventu

pottiti ‘u livanti

mannini ‘u maistrali

Sgriccia

ciuscia

lavini sti testi

dopu a timpesta

nu raggiu i suli fa spuntari

 

 

FILASTROCCA LAMINTUSA

 

Matruzzi ririti chiangiti i vostri figghi sunu crisciuti

Sunu ‘ntelligenti ma nu’ ianu riferimenti

Vulissunu siri capiti quannu si fanu zziti

Si vulissunu maritari ma nu’ sanu comu fari

Sunu sani ie beddi ie ceccunu stunneddi

Su’ chini di sapiri mancunu ri vuliri

Vulissunu travagghiari ma nu’ sanu unni sbattiri

Travagghiu nu’ ci nn’è u ceccunu a te

Tu nu’ sai chi fari ceccunu cumpari

I cumpari sunu streusi i mettuni ‘nte vai

I vai sunu tanti n’arrangiamu tutti quanti

N’arraggiamu ie ramu a cuppa o Statu

U Statu iè malatu cuppa ro gnatu

U gnatu sa stancatu cuppa ro fatu

Ramu vuci ni rununu ‘na cruci

A cruci è pigghiata cangiamu strata

A strata iè di iddi n’arrascamu i capiddi

Capiddi nu’ ci nn’è ricuminciamu i te

Tu si comu a iddi ciccamu stiddi

Che stiddi ti speddi ciccamu Santi

I Santi sunu ‘n chiesa mittemu i peri ‘n terra

A terra iè accupata nu’ resta nenti

Nenti num pò siri menu mali ca ccè a firi

A firi iè pi Diu a iddu sulu priu

Priannu ‘n allegria mi ritonna a valia

Tra firi ie valia ritonna a spiranza

cu chissà campu a facci i cu num voli

 

 

RARICI

 

Nu’ mallagnu se sugnu puvureddu

se soffru pa fami ie po pitittu

se sugnu scausu ie affriddatu

se paiu funniaria ie censu

se a sotti ri mia sa scuddatu

ma chianciu

ca pessi num vulenno a lingua re mei avi priziusa

A pianta rispira re so fogghi

mori senza linfa sddraricata

Sicca u ciuri senza iacqua e nu’ sempri nnistata s’arripigghia

Nu’ basta a picciuttanza pi viviri ‘i sustanza

Vivacchia l’omunu senza rioddi criscennu bastaddu senza rrera

Mori scuddannisi u passatu se a mimoria nu’ rinnova i so ragiuni

Chi frutti pò dari se i rarici su tagghiati?

 

PARRUNU SENZA FARI

 

Chi dannu pò fari mal’usata

nunn avi ossu ie rumpi l’ossu

Criscenza nicissaria

tagghia ca iè ‘mpiaciri

Allicca abbuffinia

cu llavi passa u mari

saggizza antica sempri attuali

‘Nsemi a ula fa cumunicari

U ciriveddu penza nu’ sulu pi parrari

ma pi fari

Pinsari riflettiri promoviri pianificari

programmari iè nicissariu

Tuccari e maniari nu’ iè sunnari

ma ‘nta realtà prisenti fari è urgenti

Chi resta ro pinsari se nun ccè u fari

Iddu abbrucia ‘ngrascia

ti pigghia resta eternamenti.

Godi cu talia ‘nsemi a tia

U stari cuietu nu’ ti fa pulitu

Viri chi po' fari sennò ti jetti a mari

 

 

PARRA SULA!

 

U lupu azzanna ie fui s’ammuccia a patti o scuru

se nu’ tocca a mia pir’ora staiu sicuru

Girannu a manu a manu u putissi ‘ncuntrari

nu’ m’importa nenti i vai sunu pi iddi

A scaciuni iè sempri bona cu mu fa fari

Cu chiangi i conseguenzi se u curaggiu nu' mi manca

Mi lori a cuscenza vulissi ittari vuci sugnu

‘nsuccumatu mentri iddu sa godi

Se mi staiu zittu nu’ rommu notti e ghionnu

megghiu stari cuietu o fari a tutti i costi

Amici unni siti

Statu si luntanu

Cu m’addifenni se ricu a virità

Cu t’anticchia ri simpatia si putissi fari

Cosa nu’ sacciu vulissi pinzari

Nuddu iè sicuru tantu iè affamatu

Se nu’ nnu scannamu si sbafa tutti pari

Basta ca si voli a cosa si pò fari

Luvamici u mangiari abbruciannu unni camina

Ossu mi tagghia Mastrossu mi spuppa

Scarcagnossu sempri iddu mi vorrica i figghi

Italia! Italia mia! ‘Stu buddellu sa finiri!

 

 

MACARI CHISTA!

 

Schiava nascisti ra to stissa libittà ie sapienza curuna lucenti chiù ro Suli

Trinacria ti chiamaru tri punti tantu mari ie ciauru pi sempri

I reuli sunu serii rispittati picca chissu u veru vaiu ri ‘sta terra tantu ricca

Gnegnu ie travagghiu sunu priziusi ‘nta sta terra aruci

A genti ri sti parti iè como o so vulcanu a voti straculia ie a voti iè simpatia

ma sempri cu allegria t’abbrazza risulenti

Luminusa Stati e Mennu mmiriata i tuttu u munnu ie ri Ausonia bedda

Tanti passaru ‘nta ‘sta terra ginirusa cu puttò assai cu s’arrubbo tuttu

Iangili ri beni riavuli ri dannu cu puttò chianti cu puttò pianti

A chiù spacchiusa i tutti rialu re spagnoli crisci radiusa ‘nta tutti i staciuni

Raveru ricca ie granni mancia quanto chì

suca ca iè ‘mpiaciri affamannu cu ie gghiè

S’ammuccia comu vemmi nta sta terra rassa locu prifirutu pi s’accugnitura

U tirrinu iè bonu abbiviratu sempri cu voli abbagna zappuliannu u siminatu

Rimediu nicissariu dulurusu e urgenti

sdrarricari 'ssi rarici finu e setti raricuni

Bruciari u ccippu scattari i cumpagneddi

luvannu peri peri u fumeri ca cc’è ‘ntonnu

Disebbari u mari ‘ngiru costa costa

scugnannu tana pi tana macari i pisci rossi

Tanti ci pruvaru senza cunvinzioni

quantu custa custa na ma pigghiari ‘sta custioni

Diu ca iè tantu ranni priatu cu fivvuri ni riturnò l’amuri

raveru piatusu aduratu ri ‘sta genti n’anzigna comu fariche reuli mannati

Già l’anticu nomu fa scantari ranni e nicchi

Ossu cu Mastrossu nati prima

ma u frati chiù ‘ncurriusu iè iddu Scarcagnossu.

Pianti snaturati ca ciauru nu’ fanu figghi malicrisciuti riveriti ie benivuluti

A prima cosa ri fari santa e biniriciuta

sulu p’ancuminciari

Reuli morali

Sangu sururi e sacrificiu pi fari ca ma fari comu sapemu fari

Iè' sculpitu co focu ‘nto zicchinu

U premiu iè a vittoria

 

 

DUMANNA ‘NTRICALORA

 

Cuntimi Aretusa a vera storia i Sarausa

Rimmi tu ca cc’eri

picchì tutti ‘sti misteri?

Venimi a parrari ra ma terra vulissi scriviri

Dimmi tu ca sai a gibuliana vulissi sintiri

U cuntu iè longu di cuntari ie tantu ci fussi i riri

I Musi nu’ sunu nati pi parrari ma pi ‘spirari

Munzignara a storia scritta re baruni pe iazzuni

Sulu mimoria ti putissi aiutari

ma l’umidu nun na fa circulari

I tempi re libelli jerunu beddi

all’ebbica arruspigghiavunu a cuscenza a Pasquinati

Ora i panzi sunu abbuffati

ie u sangu stintannu a cicculari

num pò lubrificari!

Picchì Ninfa diletta fusti accussi schietta

cosa mi resta ri fari?

Nenti figghiu miu cuntinua a spirari!

Sarausana bedda

a babbi e picciriddi

num prumettiri cuddureddi

 

 

QUANNU È U MUMENTU?

 

SARAUSA, terra nobili ie ‘murusa

maravigghia ri pacenza

no chiù città provincia ma viddana serva

Feutu minnedda sfruttata re baruni

U poviru iè iazzuni ie iddi su pattruni

Abbaia senza timuri i to ragiuni

A veniri Giugnu ca fauci po “giummu”

Giugnettu t’aspetta pa fauci ‘nto pettu

 

 

ASPITTANU ‘U GIUBILEU

 

Munnu a statu ie munnu sarà

Nu’ ci criru num po ‘ssiri

L’ossu ccè sempri cu su spuppa

chiù iè carnusu chiù sunu i spuppaturi

Sennu chiù ri unu o peggiu nu’ ccè fini

Mura sdurrubbati utopii falluti Dii cancillati

meritu tivvù se favuli nu’ si cuntunu chiù

Giustizia libittà paroli pessi sulu beddi cuncetti astratti

Guerra tirannia ‘ndifferenza camurria nun po ‘ssiri

Cirtizza ro dirittu ie pani rununu spiranza

Crimini di guerra ie crimini ri paci

cu avutu avutu cu a datu a datu

Pinsamu o passatu facennu ‘n passu avanti

Sabbaticu rumila vurricamu a ‘ndifferenza

Senza appellu ultima cunnanna

Babillonia iè motta

ASPITTANNU A CATTULLINA

Araldica ‘n salottu

Soddi a banca gnuri e machina putenti

Bedda vita

Ma quannu ‘mbianca a muntagna i rui sunu tri

i longhi sunu cutti ‘na vuci chiara putenti senti

Curri quantu voi ccà t’aspettu

Cuntannu soddi pettu ‘nfora putiri amministrannu

Nenti cunta

Nu’ si manca a chiamata ra Signura a vilanza è priparata

Sulu allura suspiri i pintimentu

Statti a cura a livedda è pronta

Giustizia veni fatta

"Sonnu catarina"

ASPITTANNU U TRAVAGGHIU “CA NU’ C’È”

Rascannisi a panza affilunu i renti

scappannu ro travagghiu ca nu’ ccè.

Beddi chiddi ca nu’ facennu nenti ammintaru a nubilità ri iddu

Cuiè ca u rava all’autri fu sempri spettu finu

giuru vu cunfessu ‘nta fatica iè a libirtà

Sururi sangu e chiantu custunu i bisogni

Co facili varagnu a ruvina si finisci

U travagghiu na ma ‘mvintari

Danni chi travagghiari Stato allianatu

Se nu’ ci pensi tu chi Pattri e Mattri si

.

.

23

A VIRITÀ FA MALI

-però ‘nsigna-

Mettiri i manu avanti pò limitari u dannu

cu tantu pinsari a sulu u ciriveddu funni

Chiurennu l’occhi affunna ‘sta Sicilia nostra

Sunamu ‘sti campani ramu ciatu e trummi

Masculi ie fimmini viniti, viniti lassati peddiri i vostri ‘ntrighi

Chi diri ca nu’ fu rittu ri tanti nostri torti

Sapemu di iessiri ranni ie tutti pari u sanu

mittennannillu ‘n testa scinnemu puru a luna

Unni iemu iemu ni facemu anuri

ma i nostri megghiu figghi custringemu a gghiri

N’appumu ‘mbrusaturi cuppi n’avemu tanti nun ammiscamu i catti

ciccannu sempri scusi

Rapemu l’occhi ie cuori pinsannu e nostri figghi Comu bravi muraturi

stroppa dopu stroppa

maruni supra maruni apparamu i funnamenti ro futuru sacramentu

Pinsannici iè veru ca‘u nostru ranni pregiu rialu ro Signuri sennu malusatu

divintò ‘na pena

Libiri ‘nto spiritu ni fa tantu gilusi pianeti a unu a unu sdriulati assai

Mazzira fu ‘nfini ‘ssu nostru ranni donu

Isamini ‘sti spaddi ie frazza a pinnuluni Tutti a testa iauta taliannini ‘nta

l’occhi

Ricuminciamu arreri ‘nsemi tutti quanti Iuncemini a dui a dui ragiunannu ‘n

coppia

Tanti n’apprufittaru truvannini suli suli a fozza ri l’unioni sposta muntagnuni

ie abbatti bastiuni

U sangu iè sempri bonu a testa ancora reggi u cuori sanu ie fotti ie vini

sunu apetti

Cu curaggiu e firi ni putemu abbrancicari

Scavannu ‘n funnu o puzzu si trova l’acqua frisca surgenti biniritta ca sazia

e rifrisca

Cunsunti ie cummigghiati sunu i murelli ca mavutu spruulazzamu a casa

pi riputtalli a galla

U munnu sta murennu compresi tutti quanti ittamu i cumminienzi

sbrazzamini prestu prestu

A rina ro mari nu’ finisci mai u Spiritu ri l’Altissimu iè chiù granni assai

Truvannu potti apetti spira unni voli

sarà quannu a ssiri,s’aggiusta ‘stu strumentu

‘Nfunnu a ‘sta strata si ioca ‘sta pattita

.

.

24

FUSSI URA RI PATTÌRI!

Si! Si! A ta capitu bonu parru cu vuiautri

Senza aviri titulu vi stagghiu ‘nvitannu

Si! A ta capitu bonu!

Vi stagghiu ‘NVI-TA-NNU! A fari na rivuluzioni

No cu sangu firiti rutturi i testi ie fucilazioni

Ma ‘na cosa seria ragiunata

Facemu zoccu a ma fari comu sapemu fari

U tempu stringi u munnu talia ie aspetta sulu a niautri

Iuncemini curaggiu sbrazzamini ‘sti frazza

isamini ‘sti causi stringemini ‘sta cinghia

A strata iè ri chianata ma ‘a libirtà vicina

Priamu ‘a pruvurenza ca manna ‘a so paranza

Cuiè ca tuttu po' nu’ sa stancatu mai

Agghica u cavaleri calannu ra so cruci

stamu finennu r’aspittari

A manu gluriusa n’anzigna a tutti a strata

curremu appressu a Iddu cu tutti i so strummenti

Stringemini a cucciddratu isannu l’occhi o celu

I signali annunziati pottunu rittu a Iddu

Ittamu ‘sti pettri minnitta num po' ssiri!

Apparaggiamu i cunta

Turiddu sta arrivannu cu tutti i so legioni ri Santi ie lanceri

Artiglieria pisanti di Beni cupaggiata

Ittannu vuci ‘n coru cu quantu ciatu avemu

Alleluia Sabbaturi

NUN VULIRI CAPIRI

Santu Pattri ca mi mittisturu ‘nta ‘stu munnu

Voscenza benerica

Nnichiatu sugnu cu Vossignuria

‘Mbbrugghiatu mi sentu stu mumentu

U Vostru ‘nsignamentu è ‘n turmentu

L’omini ca vuliti tantu beni nu’ rununu chiù pastura e picciriddi

A vituva s’allagna u furasteri iè sulignu a prumissa a rivessa

Cruci e mistizia fu sta dilizia

Figghiu snaturatu ca sempri ti lamenti si tu ca nu’ capisti nenti

Addumanni a mia chiddu ca tu po fari

Levitu ti rissi ri putiri siri pi iessiri ie no pi pariri

Amuri ti resi a manu chini pi fari u munnu adattu a tia

Aspettu pi scinniri ra cruci ca l’omini v’amati ‘nta paci

.

.

25

MEGGHIU SULU

"ca malu accumpagnatu."

Iddu è sulu

Macari iù sugnu sulu

N’omunu sulu ‘n cani sulu

Tutti rui suli comu cani

Pattri iavi sulu a tia rapici i potti

Pripara ‘n postu macari a mia

Niuru cu s’affira all’autri

sulu ‘nti tia ccè salvizza

CU U VOLI SINTIRI U SENTI

Rurmeva sunnava

‘n ciusciuni o ‘n coppu i ventu ‘na friscanzana ‘ntisi

Vineva ri luntanu ricennu a vuci ri Iddu

Rura a testa mia scagghiata veramenti a musura a facci

Ciusciu senza sosta ‘nte vostri chiusi testi

se vuluntà ccè mi femmu ‘nsemi drocu

Appellu generali chiamata di pattenza

posto ccè pi tutti sugnu ccà c’aspettu

U tempu iè già scarutu scusi nu’ ci nnè

Priparati i trusci ca i primi sunu arrivati

vriogna nunn’ aviti u locu iè beddu assai

Sonna e spiranzi fatti sunu ccà

SPIRITU RI DIU

U chiù viannolu ri tutti chiddi ca sapemu

iè Iddu: IO SONO

Gira po Criatu iennu unni voli

‘nto Suli ca quaria ‘nto poviru scunsulatu

Ciusciannu unni voli abbola ca iè ‘mpiaciri

rapi trasennu unni iè gghiè scanziannu chiesi

Iè’ vistu ri cu voli cuntentu ie risulenti

spiranza Iddu spatti girannu tuttu u munnu

A tinillu chiusu ‘n tanti ci pruvaru compresu Salomoni

Strittu dintra mura ‘nsemi e so parenti

curri sfilittannu pi nunn’ accupari

Cu rici ca è Iddu ca iavi ‘nta sacchetta

sicuru si vavia picchì nu’ ci assimigghia

Cu cecca ri tirallu ri cca ie cui ri dra

nuddu ci arrinesci puttarisillu a sulu

Dogmi nun cinnè sicurezzi mancu chissi

spiranza ‘llimitata ‘nto futuru rumani

Chiacchiri nu' nni voli sulu frazza ri mari

inchi ri curaggiu cu si sfozza i fari

.

.

26

A FACCI DA ZICCA E DE CUCCHI

"ma fu priziusa..."

Fussi tutta di ririri se nu’ fussi accussi tragica

C’era tuttu prontu ie pi nu’ fallu ci fu u stornu

Viriti cosa po fari ‘na zicca lassata viviri tranquilla

a menza all’erba sicca ca nu’ ci avissa iessiri

Frevi a quaranta ‘na simana ‘i spitali ie smuruddatina ‘i ciriveddu

Menu mali ca iera zicca r'anticu lignaggiu

nobilitata comu tutti i cosi antichi a Sarausa

ricca ri nobili zicchi

Beddi Zicchi, Zicchi reali ro parcu “Voscu Minniti”

A statu avvisatu u Ministeru pi numinalla prima Miss Zicca r’Italia

Pi idda nu’ ci sarannu eredi ie a dinastia iè fimmata

Se r’accussi fussi pe dinastii locali?

U parcu sarà fattu, ma

criririci nu’ custa a zicca iè motta ie a aviri u so rizzettu

Riceva pattri virrica cu mori si vo vorrica Chiancilla sunu lacrimi pessi

megghiu rari aiutu o vivu forsi iè tempu persu comu lavari a testa o tignusu

ma almenu resta ciarusu

NATALI JANCU O NIURU ?

Pura a luna sa rrifiuta ri spuntari nta sta notti re bummi rischiarata

U munnu n’autra vota sa ‘mppazzutu ma fossi nun iè mai guaritu

Ammazza comu fussi aruci u sangu ri ‘nnuccenti puvureddi

Assatanatu pari contro a iddu riavulu chianatu ri l’infennu

Ri l’Islam osannatu a occidenti sona a so svintura

Chiangiti figghi i mattri i mattirii pi vui nun sunu finuti

Ccè friddu stu mmennu a occidenti Gesùzzu chiangi senza naca

Tanti rifiutunu u so nnomu currennu sempri appressu o so nemicu

U soddu pigghia sempri chiù putiri ie l’omini nun ni ponu fari a menu

U sangu scurri ri ssa gran ferita picchì ruluri rununu i cristiani

Chiangi Gesùzzu senza naca picchì cangiati foru i ‘nsignamenti

Minnichi l’omini ‘mpidisciunu a vinuta cu bummi ‘nnammurati ro putiri

U soddu chiuri l’occhi ie cori ruri ie l’egoismu iè pattruni ri stu munnu

Na stidda spunta ‘n celu iè a spiranza ca nasci ogni ghionnu ie si rinnova

Gridunu i so raggi luminusi: i poviri nun lassati suli

I mattri ca Maronna pi murellu vutati sunu a Iddu cu firucia

Cu dispettu ri cu pista u so rispettu Gesùzzu nasci pe chiù nnichi

Nasci u picciriddu pi cu aspetta ma chiangi nun truvannu tutti nsemi

Sulu picciriddi attonnu a Iddu ie poviri scunsulati a cuori apettu

Nasci picchì accussì decisi u Pattri ca manna a spiranza ‘nsemi a Iddu

Sulu ‘n voi ie u sciccareddu quariunu Gesùzzu nta so stadda

senza naca ie picca frazza pa nnacallu

Ogni jonnu iè Natali pi cettuni

pi jautri nun arriva mai

Nun sevvi u sciampagni ie u panettoni

u cori si quaria cu l’amuri

.

.

27

U MEGGHIU TEMPU JÈ CHIDDU C’AVVENIRI.

N toccu ri campani

chiama o Vespiru i cummari

Sugnu ccà c’aspettu a primavera

stringennu ‘n crucifissu cunsumatu

Chiangi ‘n picciriddu nta so naca

ca fami ci lorunu i vuredda

Strippi sunu i minni ri sa mattri

ca si pinnia chiangennu appressu a iddu

Cu amuri ci ammucca gn’iriteddu vagnatu co ciauru ri latti

Nasciri nta sti peni sa picchì

currennu appressu a iddi pi ccù fu

Mentri a vita scurri nta sciusciuni sennu cutti i so staciuni

Ri rrera iappumu sti cuppi

chi fari pi rimediari

I cuppi re pattri nun ponu ricariri nte figghi

Rumani:

Lampia nte scogghi u stiddazzu

nun dommi nta naca u picciriddu

‘n ciuri nte manu ri so mattri.

‘n passareddu canta nto baccuni

Rinasci nto cori a spiranza

a vita ricumincia

dopo ogni ‘mennu rinasci a primavera

A VITA IE’ BEDDA E VALI A PENA RI VIVILLA.

“ tempu ri Quaresima”

Se voi veramenti campari fatti na bella cantata

Quannu a cruci ti pisa ie ti senti cassariatu

fatti na girata ie runa na taliata

Se a tua ié pisanti l’autri nun schezzunu

Votila comu voi a tua ié sempri chiù leggia

Quannu nun ni poi chiù ratti na risaccata

isiti i spaddi ie a testa talia iautu ‘n celu

cu ti misi o munnu ié dra c’aspetta a tia

Cecchici chiddu ca voi ti runa chiddu ca sebbi

Se voi a vita campari leggia a po truvari

basta ca nun t’ancutugni ie riri o to vicinu

A cruci ca ognunu iavi ié pisanti sicuramenti

ma se putemu campari ié dusata e nostri fozzi

Fatti na bedda vivuta

runa na riciatata ie ripigghia a caminari

u tempu ca vulissutu

ié chiddu ca sta vinennu

.

.

28

SICILIANATA

Si una si sula aruci terra mia

ri unni ti taliu m’arricriu l’occhi

Ri l’isula e currenti ri lillibeu o strittu

si tutta rosi ie ciuri ma cu tanti spini

Lazzariati i canni cu tutti ssi pungiuti

vuci rispirati si isunu fino celu

Nuddu ca ti senti se nu’ patti ri tia

se nu’ ti runi vessu rischi r’affunnari

Sventula bannera viddi ri spiranza

volunu palummi ianchi ri rucizza

r’amuri avemu i cori russi como o focu

se veramenti ci criremu all'ultimu rinascemu

VULIRI PRIARI

Bedda mattri universali

pi su figghiu ca chiancisti

mannannillu u to cunfottu

Pria pria u Pattri Nostru

tu casi vicinu a Iddu

nta stu munnu snaturatu

cocchi cosa i bonu ccè

Rapi tu ca iai i chiavi

u passaggiu ro so regnu

fai strata a niautri muttali

pi chianari o munti sacru

Ogni ionnu nasci ‘n ciuri

nta dicula ca ccè

chista ié na bona nova

ca fa amari a cu ie gghé

Pi bannera na cruciazza musicata i ‘n cricifissu

nta sti strati i munnu pessu

caminamu ‘semi a tia

A prumissa ri Jave vinni fatta o pattri Abramu

pi dirittu nostru i rrera ié arrivata fina a cca

Nova terra ie novi cieli aspittamu assitati

Pattri i tutti fai currennu

a puttarini cunsolu

Manna u Spiritu sapituri

re bisogni ri sta casa

.

.

29

A STEFANO ULLO

Tiri tolla massaru Ullu, beddu figghiu parrineddu

Troppu beddu zza Michela naticati iappi a scola

Curiusu u so Patrozzu u chiamò o sacru aneddu

na cruciazza allignamata ci prumisi ri puttari

Latti ie meli nto so cori zuccarata la so vucca

Cu sta strata ri chianata rischia sempri i scivulari

Vai chianu ie vai luntanu se nun nesci fora via

agnidduzzi sunu tanti sparpagliati nta stu munnu

Vai Ullu vai traquillu ca mi sebbi ‘n pastureddu

l’angilicchi ro ma regnu appararu u fimmamentu

Senti i canti senti soni ri strumenti ro ma cuori

vai filici vai cuntentu nta sta terra ca ti rugnu

Pigghia a volu sta futtuna nun vutariti rarreri

a ma vuci ca chiamava nun putisti riri i no

Nesci i docu veni cu mia ca ti rugnu frati ie soru

tanti foru i figghi i mattri ca patteru prima i tia

Iavi a faccia stralunata u picciutteddu cunfunnutu

ma nto cori sulu amuri ie cu spiranza ie firi pria

A sta causa vutatu tuttu quantu si pigghiò

I LIGGI RI L’OMINI

Ci sunu o non ci sunu ni nni futtemu tutti

pi futtiri u cumpagnu foru fatti

Chiù su sturiati ie chiù su rigirati

Se fussi ‘n succiteddu scavassi i cirivedda

ri quanti iennu iennu n’avvilinaru i ionna

I peni sunu tanti i liggi ancora peggiu

scritti foru fatti p’ammiscari i catti

U gnuri ca dirigi ci sguazza a piaciri

pistannu u siminato caccìa unni voli

Vaddatu re putenti protettu ri tutti quanti

nun navi mai cuppa ca runa sempri all’autri

Su puri ié nta stu munnu semu a menza e vai

Ritunnari a scola fussi u casu

nta n’università ri civica vivenza

Pulitica,oratoria matematica filosofia

camurria schifinzaria

ma nuddu ca ci pensa ri spenniri chiù tempu pa crianza

Nun iè custioni i vista ma ri testa

Iri a scola ri dducazioni facissi campari megghiu

Cu iè ca n’azzignari se a civilità nun iè abitudini

ma iè vista comu babbitudini

.

.

30

A NOSTRA PATTRUNA

"cu idda a Cristu"

‘N populu aspetta a sciuta o chianu priannu cu firi u Signuruzzu

Quagghi svulazzanu libiri nto celu nta ‘sta ruci maiulina primavera

Fistanti cori ri angili celesti cantunu pi firi e pi spiranzi

‘Nciurati baccuneddi ri luminari sunu apparati

Battagghiunu campani a stormu richiamannu genti e so peri

Mattirizzata vita resi ‘nta strata ro Risortu Cristu

A vigginedda a so genti ‘ncontra scintillanti ‘nta mmantu riali

Vuci ri ‘n populu iauti fino o celu prisentunu a pattruna a l’univessu

Silenziu e lacrimi o passaggiu portunu a Diu richesti

Ognunu a so cruci affira a Idda ranni missaggera ro Signuri

Sarausana ié santuzza nostra

Isata ‘nta ‘st’altari r'ideali vistuta r’argentu ie luci pe nostri chiusi occhi brilla

Pi sempri rinnuvamu u nostru ‘mpegnu gridannu fotti a tuttu u munnu

Sarausana ié Santa Lucia

A CHIESA RO SIGNURUZZU

Gira quantu voi ma nu’ si trova

‘nta santificati lochi cu vitrati ‘sturiati

tra bummi e fochi r’artificiu

nta trona reggi o palazzi barunali

‘nt’apparamenti a festa n pompa magna

No drocu nun ccè

Fussi n’autra cosa

Serviri Gesuzzu appressu nta strata ‘ncuminciata

tra poviri scunsulati cu furasteri vituvi ie orfini suligni

Chissa ié chidda pinzata ca potta supra iautu nto locu annunziatu

Quannu iè agnutata sincaliata pissicutata malattrattata

ca scuncichia putenti

L’ISULA RE QUAGGHI

Diana ci rummeva nta stu scogghiu stinnicchiata biata nta stu chianu

O scogghiu anticu ri tutti ‘mmiriatu dilfini ie sireni ti furunu cumpagni

Nte notti ri stiddi ‘lluminati Dionisu ballava che baccanti

Vistuta ri pettri ‘ntissuti i maistria prima fusti fra tutti i gemmi grechi

Doridi ie Nereo cuncipero a figghia diletta ninfa allegra che sa soru

Miti cunsulanti ri tutti tramannati rifriscu nte seculi pi tanti viaggiaturi

O bedda figghia ri tutti sfriculiata capitali fusti ‘n jonno ri l’orienti ‘mperu

Paci nun putisti aviri tra barbarii tirremoti caristia ie fami

Cilliri foru i megghiu figghi to

Tiranni ie putenti lanzachinecchi ie bummi nun ti ristrureru

Ripigghiti l’anuri ca tanti ti luvaru

.

.

31

CU MU FA FARI?

Vulennu raggiunari mi veni ‘ntesta ‘n dubbiu

cu iè ca mu fa fari ‘ntricarimi i st’affari

Cu iè ca mi ci potta pigghiarimi sti ‘ntrichi

Ognunu a so manera campa comu voli

se paci poi nu’ iavi chi cuppa nnaiu iù

Putissumu riscurriri ri ora fina dumani

cu voli bonu campa cu futti ‘mbrogghi cunta

Vulissi prestu Diu luvarimi sti peni

ro schifu ca ccè ‘n tornu nu’ ni pozzu chiù

Riciti chi vuliti iù tiru pa ma strata

po restu mi nni futtu ie spero nto rifriscu

MARRANZANATA

Canta cunti truvaturi cunta canti a sti signuri

riciccillu a to manera chi si trova nta sta fera

Canta cunti ministreddu ca ti svoti u vureddu

se u pattruni nu’ ti criri nu’ ci vasari i peri

Grida fotti u to scuncettu pi ccù pensa sulu a iddu

facci i cunta nta sacchetta a cu cunta sempri soddi

Canticcila a so vintura cu ‘na bedda iettatura

cunta ie canta a lu Signuri tutti i peni ri l’amuri

Runa ciato o marranzanu pi chiamari u munnu sanu

ogni figghiu ri sta terra st’aspittannu cunsolu

Sona a loria i to campani cunfunnennu i trummitteri

runa a sveglia a cu iè rummenti runa amuri a tutti quanti

Canta ie cunta cu fivvuri pa loria ro Signuri

FITINZIATA

Chi fetu ca si senti nta l’aria sta matina

chiddu stissu ca sinteva ieri

Ra testa ‘ncuminciò a gravi malatia

se nun ni ramu vessu muremu appressu a idda

Ancora ‘nna murutu iè sulu spiranzata

ma u fetu ri carogna si isa tutt’attonnu

Ri sempri malata no pi cuppa sua

u mericu sturia mentri idda s’a cogghi

Cu iè ca a po sabbari propria nun si sapi

ma cettu ccà ci voli na cura appropriata

Amuri e idei novi putissumu pruvari

ma picca ci nni sunu ie tanti nun nni vonu

Se ‘na malanova si carricassi ssì dutturi

fussi ‘na truvatura pa povira malata

Cu iè vaccinatu ri reuli r’amuri

finissi pi sabbari a vogghia i libittà

.

.

32

MUNNU VASTUNIATU

Cu sta eclissi scura cori

minnitta ni cunsuma

‘n ccè rizzettu o munnu

pi divessi ie picciriddi

Ro rumani nun ccè sicurezza

cu sta fami ie dibulizza

vola vola palummedda

stringi fotti ssà livuzza.

Potta prestu ssà frascuzza

nto Danubiu arrussiatu

vola tu ca po fimmari

ssù maceddu ri li Slavi

U RIAVULU C’ACCARIZZA VOLI L’ANIMA

-vinnennu droga-

Picciutteddu unni vai

nta ssa strata ri chianata

senti a mia nu’ ti fidari

trovi fossa ie cuticchiuni

Rapi l’occhi nta mmucciari

pigghia a vita comu veni

pigghia i facci sta chianata

se voi bonu acchianari

Nu’ ci sunu rosi ie ciuri

ma ri megghiu nun ccè ancora

custruisci ‘nsemi e toi

na casuzza universali

Se ti chiuri occhi ie u cori

nu’ nni nesci fora chiù

se ti pari propriu rura

stringi i renti e fatti fozza

Nu’ cc’è iautru ri fari

c’affruntari a rialtà

se ta scoddi pi mumento

t’arruspigghi e nnai centu

Ri curaggiu ta iammari

cecca rintra u cori to

cu ti liscia ti cunfunni

sta rirennu a spisi tò

Nun iè mai troppu taddu

.

.

33

COMU O CUDDARU

A notti m’arruspigghiu scantatu pi ssì bummi

riflettu ie vaiu a pensu a l’omini ie a guerra

Se chissa iè a civiltà megghiu sunu i primati

ca cu na cazzuttiata sa virunu tra iddi

I Re 'ntempu mannavunu paladini

poi sa ‘ncivileru ie mannarunu mercenarii

Ora nto rumila sunu bummi ‘ntelligenti

ca scansunu suddati ie afferrunu cu ie gghè

‘N fussi megghiu ca i capi sgarrusati

a cazzuttiati si r’assunu tra iddi

UNNI SI!

Ti cercu e nu’ ti trovu

ti chiamu e nu’ rispunni

chiuru l’occhi e volu co pinseru

ti viru ccà cu mia ’na cosa sula

Si nta tuttu

nto ventu ca ciuscia comu voli

nta l’aria ca rispiru

nto suli ca quaria

nto mari

nti mia

Si ccà

iu nti tia

tu nti mia

‘na cosa sula

figghiu ri cani

vita ri cani

munnu cani

sulu comu ‘n cani

moriri comu ‘n cani

mancu i ‘n cani taliatu.

Omunu natu pi virtù ie canuscenza

fattu nu’ fusti pi viviri ri brutu

ma cani ta rridducisti a siri

pi nu’ iessiri ma p' appariri

.

.

34

NFUMMAZIONI IE ‘NFUMMATURI

Amici mei carissimi

ci avissima finiri

ri scriviri ie diri

ca ccà semu fumeri

S’ammazza iè veru

ma puru‘n tuttu u munnu

sarrobba macari ccà

comu l’autri patti

I reuli nu’ cuntunu

pe vecchi ‘n c’è rispettu

ognunu pensa a iddu

nun funziona nenti

Mittitici ri iunta chiddu ca vuliti

tantu iè sputari supra a vostra testa

Mi vinissi i chiangiri pi quantu mali ccè

propria comu chiddu ca ccè nta tuttu u munnu

Amaru farisi iabbu ri chiddu ca ccè ccà

cu chiù picca cu chiù assai semu tutti a menza e vai

Ra testa feti u pisci compresi i vuredda

taliamini nto specchiu pi campari megghiu

Pinsamici ‘n tempu rannini da fari

u munnu ri rumani

pi tutti po cangiari

PRIMU MAGGIU FESTA RO TRAVAGGHIU

Pattri ie figghi oggi comu sempri

vulennu travagghiu ‘u ciccaru a iddi

Unni ciù pigghiamu si rissunu ‘n consultu

pinsannu o pattafogghiu ie o lussu re famigghi

Cu sapi se i miraculi si ripetunu nta terra

pinsannu a chiddu ca ci fu nto dopo guerra

Tanti ‘ntiliggenzi si misunu a pinsari

a fini cuntenti si rissunu eureka

U dubbiu fu risoltu ie travagghiu ccè pi tutti

l’euru ie u dolluru su chiù fotti assai

I borsi su iauti ri quannu ci sunu i botti

chiù si ristruri ie chiù travagghiu ccè

I cunti prestu fatti a scaciuni fu truvata

tanti sunu bummi tanti sunu motti

tanti sunu i casci tanti sunu i fossa

tanti ni ittamu tantu ricostruemu

chiossai ristruremu ie chiù travagghiu ccè

cunsumu aumintatu ri tutti i cunsumi

ie così sia.

.

.

35

FORA RO MUNNU FORA RI TESTA

Comu fussi o cinima

appena chiuru l’occhi viru tuttu viddi

Iè difettu i vista o sfasamentu i testa

Viriri a culuri rialu ri l’amuri

Mi giru a taliari u presenti ie mi scura u cori

U niuru ‘nfennu accupa u munnu interu

pari ristinatu a moriri ‘ssuccumatu

Stari a occhi apetti o scuru chiù scuru

chiuriri l’occhi spiranzusu i viddi

Lucenti como o suli giallu ie brillanti

iuncennu giallo e bblù mi nesci sempri viddi

Viriri cu firi nto culuri ca ti pari

schezzu ra natura o rialu ro Signuri

Viviri a spiranza contru l’evidenza

viriri azzurru ‘u celu mentri ccè tempesta

viviri cu gioia u friddu niuru motti

‘u scuru nto cori ri tanti dilusioni

Chiurrennu l’occhi o scuru filici m’arruspigghiu

priari a cori apettu scappannu ra realtà

Chiangiu rinascennu a vita nuova cosa strana

chiù tumpuliatu sugnu chiù vuluntà mi pigghia

e senza angustiarimi mi isu e vaiu avanti

Raveru ‘n privilegiu aviri tantu rialu

biniritta firi donu sopraffinu

Se io fossi mare inonderei con le mie acque la città

la mia città.

Penetrerei nei meandri nei vicoli più stretti

annegando scarafaggi topi ed ogni insulto alla mia vista

cancellando per sempre ogni ricordo infame

e, questa genia immorale

cu trova ‘n amicu trova ‘n tesoru

cu trova ‘n tesoru peddi ‘n amicu

ma trova tanti ziti

Santi paroli ca ricevi mattri mia

Chianci ‘n picciriddu

ma nun taliu chiddu ca c’è ‘ntornu

A vituva s’allagna

u furasteri è sulignu

nu’ sentu u lamentu

ri cu mi cecca pani

fatti soi

Nu’ sentu nu’ viru nenti

nu’ m’interessa

fatti soi se nu' pottunu soddi

Fattu miu sulu u silenziu ca iè ri oru

.

.

36

Mi rivotu nto lettu ie nu’ trovu rizzettu

ripenzu o ionnu ca tuttu finisci

Ci misi tant’anni pi capillu ie mi nni vantu

a terra girà attornu a ‘n puntu ca nu’ sugnu iù

Agghionna e scura e nu’ si femma

a vuluntà i curriri appressu a ‘na chimera

Ti visti passari nta ciusciuni picciuttanza

spricannu ‘u megghiu tempu appressu a cui

A ogni giru si sposta u baricentru

pi logica gnonnu tocca a mia

L’unica cosa sicura c’apparaggia i cunti

senza scanzari a nuddu

a morti

poviru ‘llusu ca pensi ri scagghiaritilla

 

 

A CALUNNIA È ‘N VINTAREDDU

MAFIA,

‘na parola ri tutti canusciuta

mal’usata

Dici tuttu e dici nenti

Frisca ri staciuni

bona pi tutti i festi i l’annu

Unni nu’ si cecca iè

ermafrodita cu tutti i vizieddi

Supira sutta

‘n terra nta ogni locu

nta cuscenza i cu nu’ l’avi.

‘Na parola pi fari ri tutta l’erba ‘n fasciu

‘N vintareddu i tramuntana

pi dari lausu ie rusicarisi i canni i tanta genti

Sputtusa co tempu comu ‘na fummicula

Ricrisci u craunchiu scassatu

se nu’ nesci tutta a rarici

‘Na parola scusa pi nu’ fari nenti

pi peddiri n’amicu

pi straviari a virità

pi fariti n’eroi

‘na malafimmina

‘n malandrinu

a voti vera a voti fumeri ri ‘mmiriusi

ca ‘nfanga ‘n populu amurusu

travagghiaturi binirittu

‘Na sula parola t’aiuta a campari

Spiranza

 

 

UCCELLO RAPACE

 

Volteggi nell’aria aspettando la preda

scolvolto rimani abbagliato dai valori di chi non è come te

il possesso è tutto per te

il potere tuo unico sogno

sei nulla di fronte al creato

non vedi al tuo interno

sei vuoto

non conosci l’amore

Sorridi rimirandoti allo specchio

godendo di te

scacci i pensieri bevendo cognac

ti droghi sognando mondi irreali

chiudi gli occhi non volendo vedere al di là

la cruda realtà al risveglio ti getta per terra

un sorriso ti giunge attraverso i ricordi

tua madre aspetta sulla soglia

te, figlio.

la sclerosi tradisce il tuo stato

nascondi il tic che parla di te inutilmente con gesto furtivo

fallisti cercando al di là

ciò che invece

e dentro di te

Volare lontano lontano oltre l’universo infinito

Cercare cercare distrarre posso il pensiero

Sognare ancora

Bramarti ancora

Sperare ancora

Viva vederti un giorno

prassi realizzata in questo mondo

Vi lauru ie vi ringraziu Signuri

po beni ca vuliti a sta ma terra

po suli ca mannati ogni matina

pa luna ca llumina i me notti

po riccu mari ca vagna i nostri costi

pi l’acqua ca chiuviti quannu vuliti

po spiritu ca rati e vostri figghi

pa pacenza ca rati e puvureddi

‘Na cosa sula v’addumannu ancora

ca quagghia a murudda a ccu iè putenti

nto taliari ca esisti iautru o munnu

 

 

ORTIGIA

 

O Rigina Tu Incantata Ginirusa Isula Assulata

O Rigina tu ‘ncatinata

tra celu e mari ‘ncastunata

Vasata Ro Signuri

ri figghi snaturati stracangiata

Nu’ mi scoddu i tia mentri moru

sonnu ogni mumentu aspittannu cunsolu

mumenti aruci cercu nta mimoria

malacrianzi chiangiu abbannunatu

i dilfini spingiunu vulannu insemi a mia

i piscicani azzannunu rivutannu a fitinzia

 

ORTIGIA

O

Rigina

Tu

Incantata

Ginirusa

Isula

Assangata

 

SIRACUSA

Susemini

Isamini

R isurgemu

A rraggiati

Cantamu

Uniti

S unnannu

A occhi aperti

 

PRIARI O PATTRI

Quannu ‘u focu s’astuta

nu’ senti chiù caluri

Pria

Anchi se pari ca nnadduma

Quaria

Lassiti iri co pinseri

Parrici

T’ascuta ie manna

Appoggia ‘n terra i rinocchia

se senti ri tuccari u funnu

Chissu iè u mumentu

nu’ ta lassatu mai

Chiamulu pattri

si fa virriri

nu’ ti lassa chiù

 

NA POTTA...

 

Pi trasiri e sciri ri ‘na casa

‘n passaggiu pi l’amici

p’addifenniri ri cu ni voli mali

nu riparu ‘n cacciri pi nun fari sciri

Sempri e sulu ‘na potta

catina pisanti ‘na barrera

Ieri ora e sempri

‘Na potta sbarrata e cu aspetta ca si rapi

Megghiu ‘n casinu ‘nta ‘na rutta apetta

‘nsemi cu e sonna ca sunu pi ccù voli

Miatiddu addevo ca iè libiru

ri spattiri pirati a ddritta e manca e novi misi

pi fari scuppiari a vita comu ‘n’omunu ca cecca i so diritti

Mischinu chiddu ‘nta ‘na reggia cu cancelli r’oru

Potti ccà e potti dda

‘nto celu ‘n terra e ‘n pararisu

Nun ci su potti ca tenunu pi cu sapi sunnari

abbulari satari a peri ‘ncucchi

liggeru comu ‘na vita assuppata i virità

cantannu comu ‘n’ariddu a vuci fotti

Megghiu ‘n pottu i mari c’abbrazza apettu

a cu sonna libittà ri campari ‘n paci

pi rifarisi ‘na vita

No pi diri ma pi fari cu gnegnu e murusanza

Se ci su potti

nu’ ci staju

nu’ ci vegnu

nu’ ci sugnu

OMAGGIO AD ARCHIMEDE

O Padre antico

Nobil d’ingegno,

Sommo fra i grandi,

Precursor nelle vie del sapere:

vivesti volendo,

scopristi pensando,

dicesti facendo.

Come il sole ch’illumina e dà vita,

su noi rifletti l’immensa gloria.

 

U VINU

fruttu ra terra ro suli ie dda fatica

si fa cca rracina rici l'anticu saggiu

Comu l'amuri quannu iè ssinceru quaria

Pistammutta vintiquattru o quarantotturi

iancu russu o niuru muscateddu o spumanteddu

ri rrera antica o nuvidduni basta ca iè ri utti bona

Masculi iè fimmini viviti viviti

a saluti re vostri zziti

Fimmini schetti ie mmaritati

itici alleggiu sennò u paiati

cauci ietta se nn'abbusati

Isamu i calici cu allegria

cala cala cu ssimpatia

ma riuddamini a maiaria

mpriaca

Salve scoglio caldo

ricordi chi dovette per l’ignoto lasciarti?

O acque chete dell’ionio mare

che cullate pensieri

cari al par dei familiari di chi deste natali

O scroscio d’aretusa fresca fonte

sognata da chi anela un giorno il ritorno

salve

 

MERICU

Mericu ca sturii stu bruttu mali

riodditi u giuramentu ca ti fa strummentu

Malata sugnu no malatia Se a vacca nun va rima contra currenti e ghietta vuci

prima o poi coccarunu ti senti

Ratti versu spatti spiranza ie amuri

A malatia suppotto a 'ndifferenza no

Cu 'n cocciu ri meli cogghi tanti muschi

ca ucca ruci guarisci tanti mali

A lauria ti fa tantu granni

a pacenza eternu

Grazzi dutturi e prufissuri pi chiddu ca facisti

Pi chiddu ca mi rasti ie runi

Ti biniriciu

 

Ho amato ed amo la vita mio Signore

Non temo il tramonto

Spero nell'aurora mattutina inizio di una nuova era

 

'N FIMMERI

Aa  vuiautri 'nfimmeri vi vogghiu diri

Malata sugnu no malatia

Bona samaritana ca mi curi cu valia

Mi rivotu nto lettu e nun trovu rizzettu

Paci nunn'haiu tra pene e vai

Mi la vi e m'asciughi cu amuri e simpatia

'nfimmera ca soffri 'nsemi a mia

'N silenziu vai girannu notti e ghionnu

pungennu ie prilivannu notti e ghionnu

Loria o Signuri ca ci siti

Grazzi a vuiautri boni figghi i mattri

 

O FIGGHIU NOSTRU

Ti vulevumu ie vinisti

-..............................-

Vi lauriu ie vi ringraziu Signuri

pi sta grazia ca ni rasti

Crisci beddu cu saluti

 runa loria o Signuri

Calici o celu cu allegria

auguranniti futtuna

Cu sti campani a festa  cunfunnemu i trummitteri

Bona vintura -...............-

'nta st'iniziu ra to via

Isa a vela

ventu 'n puppa

cerca a vera truvatura

A famigghia

a prima cosa

cu l'amuri pa ma sposa

 

BIATA TU SICILIA BEDDA

Tri punti

tantu viddi

culurata sempre

'N curunata i mari

'lluminata i suli

ciaurusa i gelsominu

"ISULA RI SAPURI"

A genti ri sti patti iè comu u so vulcanu

a voti straculia

ma risulenti abbrazza u viandanti

Biata tu Sicilia bedda

 e cu ti voli beni

 

 

 MIO DIO

ti ringrazio per la vita che mi hai donato

per avermi concesso di rimanere bambino

perché so gioire e ridere

per l’amore che mi hai trasmesso e concesso d’avere

ma soprattutto,

perché mi hai dato la possibilità di riflettere

e discernere sulle scelte della mia vita

Aiutami ad accettare la tua volontà

con carità gli altri e

ad avere la saggezza di accettare me stesso

Così sia

 

 

Dedico queste riflessioni in versi nel mio vernacolo siracusano alla mia